Livetext Război în Iran, ziua 63. Trump declară războiul cu Iranul oficial încheiat ca să scape de votul din Congres

„Armistițiul trebuie să dureze, iar negocierile să fie de bună-credință”, a avertizat ambasadorul Chinei la ONU, Fu Cong, exprimându-și îngrijorarea față de retorica recentă care sugerează reluarea atacurilor împotriva Iranului. Beijingul condiționează stabilitatea globală de ridicarea simultană a restricțiilor iraniene din Strâmtoarea Hormuz și a blocadei navale americane, subliniind că orice nouă rundă de ostilități ar fi catastrofală pentru comerțul internațional.

„Ostilitățile cu Iranul au fost terminate”, a transmis oficial Casa Albă către Congres, într-o manevră strategică menită să reseteze ceasul constituțional chiar în ziua în care expira termenul de 60 de zile pentru autorizarea războiului. Invocând încetarea schimburilor de focuri și catalogând Rezoluția Puterilor de Război drept „neconstituțională”, Donald Trump elimină astfel necesitatea unui vot parlamentar, deși trupele americane rămân mobilizate în regiune, iar tensiunile cu Teheranul sunt departe de a fi soluționate.

„Vor să facă o înțelegere, dar nu sunt mulțumit de ea”, a declarat Donald Trump la plecarea de la Casa Albă, tăind elanul mediatorilor pakistanezi care sperau într-o soluție pentru oprirea războiului. Președintele american a descris conducerea iraniană drept una „dezbinată” și incapabilă să cadă de acord asupra unei strategii unitare, subliniind că Teheranul solicită concesii pe care SUA nu le pot accepta în actualele condiții de blocadă.

De cealaltă parte, ministrul de externe Abbas Araghchi a replicat prin Telegram că Iranul rămâne deschis diplomației doar dacă Washingtonul renunță la „retorica amenințătoare”, avertizând totodată că forțele armate sunt pregătite să reia lupta în ciuda armistițiului fragil aflat în vigoare.

În plină criză marcată de inflație și de blocada navală a SUA, noul lider suprem al Iranului, Ayatollahul Mojtaba Khamenei, a făcut apel la un „jihad economic și cultural” pentru a zădărnici planurile inamicilor. Într-o declarație scrisă transmisă de Ziua Muncii, Khamenei – care a preluat puterea în martie 2026, după asasinarea tatălui său – a subliniat că, deși Iranul și-a dovedit forța pe câmpul de luptă, victoria finală depinde acum de consumul produselor interne și de reziliența mediului de afaceri.

Mesajul său, citit de un prezentator la televiziunea de stat, îndeamnă patronii să evite concedierile în ciuda pagubelor provocate de război, încercând astfel să stabilizeze frontul intern în fața presiunilor economice extreme exercitate de administrația Trump.

„Nu sunt mulțumit de cum au fost livrate armele”, a declarat Donald Trump, acuzând grupurile kurde din Irak că au interceptat echipamentul militar american destinat inițial protestatarilor iranieni. Vizibil iritat de eșecul logistic, președintele și-a extins criticile și asupra Italiei și Spaniei, pe care le-a catalogat drept „lipsite de inteligență” pentru ceea ce el consideră a fi o atitudine mult prea permisivă față de ambițiile nucleare ale Teheranului.

„Cine cere aprobarea Congresului nu e patriot”, a declarat Donald Trump, respingând ferm necesitatea unei rezoluții parlamentare pentru acțiunile militare din Iran. Invocând caracterul „neconstituțional” al legii care limitează puterea președintelui la 60 de zile fără mandat legislativ, liderul de la Casa Albă a sugerat că precedentul istoric și victoria iminentă din regiune îi oferă mână liberă, ignorând astfel mecanismele de control democratic în plin conflict armat.

Donald Trump a declanșat o nouă undă de șoc în comerțul global, anunțând creșterea tarifelor pentru mașinile și camioanele importate din Uniunea Europeană la 25%. Președintele american a justificat măsura pe Truth Social, acuzând Bruxelles-ul de nerespectarea acordului comercial „Turnberry”, semnat anul trecut, care stabilise inițial un plafon de 15%.

În timp ce administrația de la Washington condiționează eliminarea taxelor de mutarea fabricilor pe teritoriul SUA — invocând investiții record de peste 100 de miliarde de dolari în unități noi de producție -decizia riscă să escaladeze tensiunile transatlantice și să lovească direct în giganții auto europeni, deja afectați de incertitudinea economică și de disputele juridice privind autoritatea prezidențială asupra tarifelor.

Marina britanică a avertizat vineri, 1 Mai, că urmează o „criză umanitară iminentă” în Strâmtoarea Ormuz, care este blocată de două luni, adică de când a început războiul dintre Israel-SUA împotriva Iranului, iar asta va afecta aproximativ 20.000 de marinari blocați. Traficul maritim din Strâmtoarea Ormuz a scăzut cu peste 90% și mai puțin de 10 nave trec zilnic prin această cale navigabilă, comparativ cu 130 înainte de începerea războiului din Orientul Mijlociu.

În timp ce prețul mediu al benzinei în SUA a atins pragul de 4,39 dolari pe galon, criza energetică alimentată de conflictul cu Iranul începe să erodeze serios capitalul politic al Casei Albe. Deși Donald Trump insistă că strategia sa de presiune funcționează, refuzând oferta Teheranului de a redeschide Strâmtoarea Ormuz în schimbul ridicării blocadei, realitatea economică de acasă spune o altă poveste.

Inflația galopantă și incertitudinea de pe piața petrolului au împins cota de încredere a președintelui la un minim istoric, transformând fiecare vizită a americanilor la benzinărie într-un test de rezistență pentru administrația actuală.

În timp ce nota de plată pentru conflictul cu Iranul a sărit deja pragul oficial de 25 de miliarde de dolari, Pentagonul oferă o privire rară în culisele logisticii care susține această desfășurare de forțe. Imaginile publicate recent de CENTCOM surprind operațiunile vitale de reaprovizionare ale distrugătorului USS Delbert D. Black, o piesă cheie în grupul de luptă Abraham Lincoln.

De la muniție și combustibil până la rații alimentare, „meniul” de pe mare subliniază efortul financiar și militar imens pe care SUA îl depune în regiune, într-un moment în care estimările independente sugerează că prețul real al acestui război ar putea fi mult mai mare decât cel declarat oficial în Senat.

USNS Wally Schirra (T-AKE 8) replenishes guided-missile destroyer USS Delbert D. Black (DDG 119) while at sea. Replenishments underway allow U.S. Navy ships to receive fuel, food, munitions, and essential supplies. pic.twitter.com/EB2ubBWN4U
— U.S. Central Command (@CENTCOM) May 1, 2026
 

Prețul petrolului a atins joi cel mai înalt nivel din ultimii patru ani, pe fondul temerilor că războiul din Iran și închiderea Strâmtorii Hormuz nu se vor încheia prea curând. Atât conflictul, cât și blocarea rezervelor au perturbat aprovizionarea, crescând costul umplerii unui rezervor la nivel global.

Șeful sistemului judiciar iranian, Gholamhossein Mohseni Ejei, a declarat vineri că Teheranul rămâne deschis la discuții cu Statele Unite, dar nu va accepta ceea ce el a numit „impunerea” unei politici sub amenințări.

„Republica Islamică nu s-a ferit niciodată de negocieri… dar cu siguranță nu acceptăm impunerea”, a spus Ejei într-un videoclip difuzat de site-ul web al sistemului judiciar, Mizan Online.

„Nu salutăm războiul în niciun fel; nu vrem război, nu vrem continuarea lui”, a spus el.

El a insistat însă că Iranul „nu este absolut deloc dispus să renunțe la principiile și valorile noastre în fața acestui inamic răuvoitor pentru a evita războiul sau a preveni continuarea lui”.

Iranul și Statele Unite au purtat o singură rundă de discuții pe fondul unui armistițiu fragil, după aproape 40 de zile de război care a izbucnit pe 28 februarie.

De atunci, discuțiile au stagnat, deoarece Statele Unite au impus un blocaj naval asupra porturilor iraniene, în timp ce Iranul a menținut Strâmtoarea Hormuz, de importanță strategică, în mare parte închisă, permițând doar unui număr redus de nave să treacă prin această cale navigabilă de la începutul războiului.

Joi, site-ul de știri american Axios a raportat că președintele Donald Trump urma să primească un briefing privind o potențială acțiune militară împotriva Iranului din partea amiralului Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a avertizat că este „posibil să fim nevoiți să acționăm din nou în curând” împotriva Iranului pentru a atinge obiectivele războiului.

Ejei a insistat că Statele Unite nu au obținut „nimic” în timpul războiului, adăugând că Teheranul nu va „cedeze” în cadrul negocierilor.

Într-un mesaj scris joi, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat că Statele Unite au suferit o „înfrângere rușinoasă” în timpul războiului.

El a adăugat că iranienii își vor apăra capacitățile „nucleare și de rachete” ca parte a „capitalului național”.

Prețurile petrolului au crescut astăzi, în contextul în care negocierile pentru încheierea războiului din Iran au rămas în impas, iar Strâmtoarea Hormuz a rămas închisă majorității traficului maritim.

Contractele futures pe țiței Brent pentru luna iulie, referința globală, au crescut cu 1,0%, ajungând la 111,48 dolari pe baril, după ce ieri înregistraseră o creștere bruscă înainte de a scădea la închidere.

Contractele futures pentru West Texas Intermediate au crescut cu 0,4%, ajungând la 105,50 dolari pe baril.

Prețurile globale ale țițeiului au crescut în ultimele zile după eșecul negocierilor față în față dintre SUA și Iran, menținând Strâmtoarea Hormuz – un canal esențial de transport al petrolului și gazelor – practic închisă.

Banii cheltuiți de Statele Unite pentru războiul din Iran ar fi putut fi folosiți pentru a susține viața a 87 de milioane de oameni, potrivit șefului Biroului Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), Tom Fletcher.

Armata americană a cheltuit aproximativ 25 de miliarde de dolari pentru războiul cu Iranul de la începutul acestuia la sfârșitul lunii februarie, potrivit principalului responsabil financiar al Pentagonului. Cu toate acestea, trei persoane familiarizate cu situația au declarat joi pentru CNN că cifra este una mică.

Fletcher a declarat pentru CNN că apelul de ajutor al ONU pentru 2026 este de 23 de miliarde de dolari, menit să ofere sprijin pentru 87 de milioane de oameni.

„Avem un plan anul acesta pentru a salva 87 de milioane de vieți. Iar costul acestui plan este de 23 de miliarde de dolari. Deci puteți face comparația acolo”, a declarat el pentru Becky Anderson de la CNN.

„Dacă am fi avut acele 23 de miliarde de dolari, am fi avut mult mai multe șanse anul acesta să ieșim acolo și să salvăm acele 87 de milioane de vieți.”

Termenul de 60 de zile a fost declanșat în martie, când Trump a notificat Congresul cu privire la atacurile lansate împotriva Iranului. Conform legii puterilor de război din SUA, administrația ar trebui să înceapă reducerea ostilităților dacă legislativul nu aprobă oficial folosirea forței militare.

Fără o astfel de aprobare, problema generează o confruntare constituțională între Casa Albă și Congres. Liderii democrați susțin că președintele se află deja într-o poziție juridică precară și că depășirea termenului îl va pune în mod clar în contradicție cu legea.

„După ce depășim pragul de 60 de zile, nu mai există nicio îndoială că încalcă Legea puterilor de război”, a declarat liderul democrat din Senat, Chuck Schumer, cerând sprijinul republicanilor pentru a pune capăt conflictului.

Administrația Trump contestă această interpretare, susținând că termenul a fost suspendat odată cu anunțarea unui armistițiu luna trecută. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat joi în fața legislatorilor că guvernul consideră că „ceasul de 60 de zile se oprește” în timpul încetării luptelor, o afirmație pe care democrații o resping ca fiind nefondată legal.

Disputa legată de puterile Congresului asupra războiului reprezintă un test important pentru această autoritate legislativă, la 50 de ani de la adoptarea legii în contextul războiului din Vietnam. Cu zeci de mii de soldați americani desfășurați în Orientul Mijlociu și costuri economice și politice crescânde acasă, presiunea asupra legiuitorilor este intensă.

Potrivit AFP, Senatul a respins joi o rezoluție care viza limitarea autorității lui Trump, o inițiativă ce face parte dintr-o serie de eforturi eșuate ale democraților de a opri conflictul. Cu toate acestea, îngrijorările cresc și în rândul republicanilor, pe măsură ce termenul limită se apropie. Unii membri ai partidului au semnalat că ar putea să-și regândească sprijinul dacă războiul continuă fără o strategie clară sau o autorizare formală.

John Curtis, senator republican din Utah, a subliniat că legea este clară: „După 60 de zile, acțiunile militare trebuie să înceapă să se reducă, cu excepția cazului în care Congresul oferă o autorizare formală”. Acesta a adăugat că nu va susține continuarea forței militare fără o dezbatere în legislativ.

Sistemele de apărare aeriană au fost activate joi seara în capitala Iranului, Teheran, pentru a contracara avioane ușoare și drone de recunoaștere, a informat AFP, citând surse media iraniene.

„Sunetul activării apărării aeriene a fost auzit în unele zone din Teheran. Nu este încă clar dacă acest sunet este legat de un test de apărare sau de contracararea unor posibile drone de recunoaștere în spațiul aerian al Teheranului”, au relatat agențiile de presă Tasnim și Fars. Potrivit acestora, zgomotul s-a oprit după aproximativ 20 de minute, iar situația din Teheran a revenit la „normal”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE