Livetext Război în Iran, ziua 23. Israelul anunță încă „câteva săptămâni” de război și intensificarea operațiunilor terestre în Liban

„Veți vedea în curând ce se va întâmpla cu ultimatumul privind centralele electrice – rezultatul va fi foarte bun”, a spus Trump pentru postul israelian de televiziune Channel 13, preluat de Iran International.

„Iranul va fi total distrus și va funcționa foarte bine”, a adăugat el.

Trump a criticat, de asemenea, țările din NATO, acuzându-le că „nu fac nimic” și că Iranul primește acum „pedeapsa pe care o merită”.

Donald Trump a anunțat duminică „moartea Iranului” și a sugerat că intenționează să se concentreze pe disputele politice interne, catalogând Partidul Democrat drept „cel mai mare dușman al Americii”.

Prințul moștenitor al Iranului, Reza Pahlavi, aflat în exil, a făcut apel la protejarea infrastructurii civile a Iranului în timpul războiului.

„Infrastructura civilă a Iranului aparține națiunii iraniene și este un bun de preț pentru viitorul unui Iran liber. Infrastructura Republicii Islamice este o mașinărie de represiune și teroare, desfășurată pentru a împiedica realizarea acestui viitor”, scrie Pahlavi pe contul său de X.

„Îi cer președintelui Trump și prim-ministrului Netanyahu să continue să ia la țintă regimul și aparatul său de represiune, păstrând în același timp infrastructura civilă și vitală a Iranului, de care poporul nostru are nevoie pentru a reconstrui țara”.

Israelienii trebuie să se aștepte la „încă câteva săptămâni de lupte” împotriva mișcării șiite Hezbollah și regimului din Iranului, a avertizat duminică, în a 23-a zi a războiului din Orientul Mijlociu, generalul de brigadă Effie Defrin, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene.

„Cu fiecare zi care trece, slăbim și mai mult regimul terorist. Nu vom permite regimului terorist și intermediarilor săi să reprezinte o amenințare pentru cetățenii Israelului”, a declarat generalul Defrin într-un discurs televizat.

„Cetățeni ai Israelului, ne confruntăm cu încă câteva săptămâni de lupte împotriva Iranului și a Hezbollah-ului”, a subliniat purtătorul de cuvânt, citat de AFP.

Armata israeliană își va „intensifica operațiunile terestre țintite” și atacurile aeriene în Liban, a avertizat duminică seara șeful Statului Major, generalul-locotenent Eyal Zamir.

„Operațiunea împotriva organizației teroriste Hezbollah abia începe… Este o operațiune pe termen lung și suntem pregătiți pentru ea”, a declarat Zamir, potrivit unui comunicat de presă.

„Ne pregătim acum să intensificăm operațiunile terestre țintite și atacurile aeriene, în conformitate cu un plan structurat. Nu ne vom opri până când amenințarea nu va fi îndepărtată de la graniță și securitatea pe termen lung nu va fi asigurată pentru locuitorii din nordul Israelului”, a adăugat el.

Administrația americană dispune de „bani din belşug” pentru a finanţa războiul împotriva Iranului, dar solicită fonduri suplimentare din partea Congresului pentru a se asigura că armata va fi bine aprovizionată în viitor, a declarat duminică secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, potrivit Reuters.

Solicitarea armatei americane de 200 de miliarde de dolari fonduri suplimentare pentru războiul cu Iranul se confruntă cu o opoziţie puternică în Congres, democraţii şi chiar unii republicani punând la îndoială necesitatea, după alocările substanţiale pentru apărare de anul trecut. Bessent a susţinut cererea fără a confirma suma.

Donald Trump nu a trimis încă o cerere către Senat şi Camera Reprezentanţilor pentru aprobarea sumei, iar administraţia sa a precizat clar că cifra ar putea suferi modificări.

„Avem din belşug bani pentru a finanţa acest război”, a declarat Bessent. „Este vorba de fonduri suplimentare. Preşedintele Trump a consolidat armata, aşa cum a făcut-o în primul său mandat şi aşa cum procedează acum în al doilea mandat, şi doreşte să se asigure că armata va fi bine aprovizionată în viitor”, a adăugat el.

Ministrul Steve Reed, însărcinat cu portofoliul locuințelor, a contestat duminică posibilitatea ca Iranul să atace Europa cu rachete balistice.

Conform acestui ministru, citat de Reuters, nu există nicio evaluare care să indice vreo pregătire a Iranului pentru un astfel de atac în Europa, sau cel puțin că ar avea capacitatea de a-l efectua.

Regatul Unit nu dispune de o apărare aeriană necesară pentru contracararea unui atac cu o rachetă balistică intercontinentală iraniană, comentează The Telegraph, care citează surse militare și foști oficiali britanici.

Avertismentul vine în contextul în care un general israelian a declarat sâmbătă că rachetele de tipul celor două folosite în atacul asupra bazei militare Diego Garcia au fost pregătite de iranieni pentru a ținti capitale europene, precum Berlin, Londra sau Roma.

Atacul asupra bazei Diego Garcia, situată la 3.800 de kilometri de Iran, a eșuat, una dintre rachete fiind interceptată de o navă de război americană, iar a doua căzând în timpul zborului. Acesta a fost primul atac cunoscut al Iranului cu rachete balistice intercontinentale.

O sursă din domeniul apărării, care deține informații despre sistemele integrate de apărare aeriană ale Regatului Unit, a avertizat că țara ar avea probleme în a respinge un astfel de atac.

„Este jalnic! Combaterea rachetelor balistice necesită abilități dobândite în timp îndelungat, iar setul de abilități al Regatului Unit este, din păcate, foarte, foarte scăzut”, a declarat această sursă pentru The Thelegraph.

Sean Bell, fost vicemareșal al aviației militare birtanice, a declarat că Marea Britanie a avut rachete Bloodhound pe vremea Războiului Rece pentru a opri astfel de atacuri, dar apărarea aeriană a fost ignorată odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991.

Forțele armate iraniene vor închide complet Strâmtoarea Ormuz dacă Donald Trump își pune în practică amenințarea de a lovi instalațiile energetice iraniene, a transmis Comandamentul interarme iranian într-un comunicat emis duminică, potrivit AFP.

Într-un comunicat emis duminică, comandamentul interarme iranian Khatam al-Anbiya a dat de înțeles că nu va ține cont de ultimatumul lui Trump privind deblocarea Strâmtorii Ormuz în 48 de ore. Ba dimpotrivă, a transmis că, dacă Trump își va menține avertismentul cu privire la atacarea instalațiilor energetice ale Iranului, atunci Strâmtoarea Ormuz „va fi complet închisă și nu se va redeschide până când nu vom fi reconstruit centralele electrice distruse”.

„Vor fi de asemenea țintite companiile cu acționariat american din regiune, la fel și instalațiile energetice din țările care găzduiesc baze americane”, se arată îcomunicat.

Forțele armate și milițiile iraniene au lansat peste 400 de rachete balistice asupra Israelului începând cu 28 februarie, dintre care 92% au fost interceptate, a declarat duminică un purtător de cuvânt al armatei israeliene citat de AFP.

„Am obținut rate de interceptare excelente, cu o rată de succes 92%”, și numai patru impacturi directe, a spus colonelul-locotenent Nadav Shoshani.

Nu este însă clar câte rachete interceptoare au fost consumate și care este acum nivelul stocului acestor resurse ale sistemele antiaeriene israeliene în urma atacurilor iraniene – atacuri efectuate de asemenea cu drone, nu doar cu rachete balistice.

Două astfel de rachete iraniene au lovit sâmbătă seara orașele Dimona și Arad din sudul Israelului, rănind peste 100 de persoane și provocând pagube extinse în zonele rezidențiale. Dimona găzduiește un centru strategic de cercetare nucleară, situat la aproximativ cinci kilometri de locul impactului.

Cele două rachete nu au putut fi interceptate și au lovit direct ambele orașe. Acest atac a fost efectuat ca represalii după lovirea complexului iranian de îmbogățire a uraniului de la Natanz.

Israelul are o apărare antiaeriană stratificată, formată din sistemele „Cupola de Fier” (Iron Dome), „Praștia lui David” (David’s Sling) și „Săgeata” (Arrow), notează AFP.

Regimul din Iran intenţionează să monetizeze controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, relatează CNN, care citează o sursă de la Teheran.

Potrivit sursei, Teheranul doreşte să stabilească „un nou regim juridic” pentru tranzitul petrolierelor prin Ormuz, unde Iranul ar decide cine poate trece şi în ce condiţii.

„Vom continua să reprimăm Israelul şi să stabilim un nou regim juridic în Strâmtoarea Ormuz”, a spus sursa, referindu-se la informaţiile potrivit cărora ar putea fi percepute taxe de aproximativ 2 milioane de dolari pentru fiecare petrolier care traversează zona.

Sursa a adăugat că Donald Trump ar trebui „să accepte condiţiile Iranului” pentru încheierea războiului, avertizând că în caz contrar riscă să se confrunte cu consecinţe politice grave.

„Se pare că Trump, confruntat cu presiuni interne în Statele Unite şi cu creşterea preţurilor globale la petrol, ar trebui să iasă cât mai curând din capcana pe care Netanyahu i-a întins-o şi să accepte condiţiile Iranului. Dacă nu va face concesiile necesare Iranului, ar putea intra pe o cale fără sfârşit care îi pune în joc întreaga carieră politică”, a declarat sursa respectivă.

Premierul israelian a vizitat duminică o zonă din apropierea principalului centru nuclear al țării sale care a fost lovită de o rachetă iraniană și a îndemnat de acolo și alte țări să se alătură războiului împotriva regimului din Iran, deși a susținut că deja Israelul și SUA „zdrobesc” inamicul, potrivit AFP și EFE, citate de Agerpres.

„Israelul și Statele Unite colaborează pentru binele lumii, câștigă această bătălie și zdrobesc inamicul”, rămânând în același timp „ferme” în hotărârea lor, a susținut Benjamin Netanyahu.

Prin urmare, a continuat el, „a sosit momentul ca liderii celorlalte țări să se alăture”. „Mă bucur să spun că văd că unii încep să meargă în această direcție, dar este nevoie de mai mult”, a declarat premierul israelian.

În ceea ce privește obiectivele războiului, Netanyahu a vorbit despre „destructurarea completă a programului nuclear (al Iranului – n.r.), a programului de rachete balistice și a capacității sale de a produce componente pentru ambele programe”.

„Suntem pe drumul cel bun pentru a realiza acest lucru”, a insistat el.

Cel puţin 15 oameni au fost răniți, după ce o rachetă balistică lansată duminică dinspre Iran a lovit zona centrală a Israelului, inclusiv orașul Tel Aviv, relatează The Times of Israel.

Autorităţile medicale au declarat că majoritatea răniţilor au suferit leziuni uşoare, cu excepția unui bărbat.

Potrivit armatei israeliene şi serviciilor de salvare, racheta ar fi avut un focos cu muniţii cu dispersie (cluster), care a împrăştiat submuniţii în mai multe locuri din zona Tel Aviv, provocând pagube la clădiri şi pe străzi.

Sirenele de raid aerian au răsunat în Tel Aviv şi în alte oraşe din centrul Israelului în timpul atacului, în timp ce sistemele de apărare antirachetă au încercat să intercepteze proiectilele.

Papa Leon al XIV-lea, originar din Statele Unite, a transmis că moartea şi suferinţa provocate de războiul din Orientul Mijlociu reprezintă „un scandal pentru întreaga familie umană” și și-a reînnoit apelul pentru un armistiţiu imediat, relatează Reuters.

Pe măsură ce războiul dintre Statele Unite şi Israel, pe de o parte, şi Iran, pe de altă parte, intră în a patra săptămână, Pana Leon al XIV-lea a spus că urmăreşte în continuare „cu consternare” situaţia din Orientul Mijlociu şi din alte regiuni afectate de război şi violenţă.

„Nu putem rămâne tăcuţi în faţa suferinţei atâtor oameni, victime nevinovate ale acestor conflicte. Ceea ce îi răneşte pe ei răneşte întreaga umanitate”, a afirmat suveranul pontif în timpul rugăciunii Angelus din Piaţa Sfântul Petru.

„Reînnoiesc cu tărie apelul meu de a persevera în rugăciune, pentru ca ostilităţile să înceteze şi pentru ca, în cele din urmă, să se deschidă calea către pace”, a îndemnat el, citat de Reuters.

„Eliminat – Walid Muhammad Dib, un oficial de rang înalt din structura financiară a Hamas din Liban”, a anunțat armata israeliană (IDF) pe contul său de X.

Conform IDF, Walid Muhammad Dib activa în cadrul așa-zisului ministerul financiar central al Hamas, transferând fonduri către departamente din Iudeea şi Samaria, Liban şi alte ţări.

De asemenea, recruta agenţi operativi pentru activităţi teroriste din Siria şi Liban.

„Eliminat: Abu Khalil Barji, comandant al forţelor speciale din cadrul Forţei Radwan a Hezbollah, împreună cu alţi doi terorişti, în zona Majdal Selm din sudul Libanului”, a adăugat IDF.

Abu Khalil Barji a activat ani de zile în calitate de comandant în cadrul Forţei Radwan şi, recent, a condus forţele speciale ale acesteia, responsabile în principal de atacuri împotriva IDF.

De asemenea, IDF afirmă că a lovit infrastructură teroristă a Hezbollah în diverse zone din sudul Libanului.

Premierul Benjamin Netanyahu și ministrul său al apărării Israel Katz au ordonat armatei israeliene să demoleze casele din „satele de pe linia frontului” din sudul Libanului sub pretextul eliminării amenințării teroriste la adresa comunităților israeliene din zonă, relatează AFP și Reuters.

Decizia face parte din operaţiunile militare desfăşurate de armata israeliană în sudul Libanului, într-un context de confruntări cu mișcarea șiită Hezbollah, aliată regimului din Iran.

În plus, armata israeliană a primit instrucțiuni să distrugă imediat toate podurile peste râul Litani, care curge în sudul Libanului, la 30 de kilometri de frontiera cu Israel.

Israel Katz susţine că satele și podurile respective ar putea fi utilizate pentru „activităţi teroriste”.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a promis că îi va urmări „personal” pe comandanții superiori ai Gărzilor Revoluționare din Iran, în timpul unei vizite efectuate duminică într-un oraș lovit de o rachetă iraniană cu o zi înainte.

„Mergem împotriva regimului. Mergem împotriva IRGC, această bandă criminală”, a spus Netanyahu, în timp ce inspecta pagubele din orașul Arad, din sudul Israelului.

„Îi urmărim personal, liderii lor, instalațiile lor, bunurile lor economice. Îi urmărim personal”.

Al doilea oraș lovit sâmbătă de o rachetă iraniană a fost Dimona, despre care se crede că adăpostește arsenalul nuclear nedeclarat al Israelului.

Cuibărită în deșertul Negev, Dimona a suferit pagube extinse în urma unei lovituri directe.

Duminică, Netanyahu a vizitat orașul, îndemnând locuitorii să respecte instrucțiunile Comandamentului Frontului Intern al armatei și să se adăpostească imediat de fiecare dată când se declanșează sirene care avertizează asupra sosirii unor rachete.

„Întreaga națiune este o linie a frontului, întregul front intern este o linie a frontului. Și când suntem în prima linie, executăm aceste ordine”, a spus Netanyahu.

„Așa că vă rog să faceți asta, și acesta este un ordin”.

Două clădiri s-au prăbușit în cartierul Fatih din Istanbul, după o explozie puternică ce a avut loc duminică dimineața. Din primele informații, cinci persoane ar fi fost prinse sub dărâmături. Cauza exploziei nu a fost încă stabilită.

Tragedia s-a produs în jurul orei 12.00, iar din primele informații cinci persoane ar fi fost blocate sub dărâmături. Autoritățile au confirmat deja că există persoane rănite în urma tragediei ce a avut loc în orașul de pe Bosfor.

Echipele de salvatori s-au deplasat imediat la fața locului. Din primele date furnizate de autoritățile din Istanbul, cinci persoane ar fi fost prinse sub dărâmături.

„Conform evaluărilor iniţiale, două clădiri adiacente s-au prăbușit în urma unei explozii despre care se crede că a fost cauzată de gaze naturale. Numeroase echipe AFAD (Autoritatea pentru Managementul Dezastrelor şi Urgenţelor), pompieri şi medicale au fost trimise la faţa locului, iar operaţiunile de căutare şi salvare au început. Echipele îşi continuă activitatea, iar dintre cele cinci persoane despre care se crede că sunt prinse sub dărâmături, trei au fost salvate şi duse la spitale. Eforturile de căutare şi salvare continuă pentru cele două persoane rămase”, a transmis Biroul Guvernatorului Istanbulului, Davut Gül, potrivit sursei citate mai sus.

Trei dintre cele cinci persoane care ar fi fost prinse sub dărâmături au fost deja salvate și transportate la spital. Echipele de intervenție continuă misiunea și încearcă să găsească și celelalte două victime. La scurt timp după producerea tragediei, ministrul de interne, Mustafa Çiftçi, a primit un raport detaliat despre situație din partea guvernatorului Davut Gül.

„Trei persoane au fost deja salvate, iar echipele noastre lucrează neîncetat pentru a ajunge la celelalte două persoane despre care se crede că sunt încă sub dărâmături”, a declarat oficialul.

Blocarea accesului la internet în Iran a ajuns la a 23-a zi, potrivit grupului de monitorizare a internetului NetBlocks.

Acesta a declarat: „După 528 de ore, Iranul intră în a 23-a zi de izolare față de lume, în timp ce blocarea accesului la internet impusă de regim continuă în a patra săptămână. Măsura agravează suferința în timp de război a milioane de civili care nu au surse independente de informații și alerte”.

Cei care nu au acces la Starlink sau la mijloace alternative de comunicare – care sunt adesea costisitoare – sunt izolați nu numai de lumea exterioară, ci blocarea accesului la internet limitează sever și capacitatea iranienilor de a comunica între ei, făcând, de exemplu, mobilizarea mult mai dificilă.

Rusia a devenit un beneficiar cheie al războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, administrația Trump acordând o derogare de 30 de zile pentru ca țările să cumpere petrol și produse petroliere rusești sancționate, blocate pe mare, pentru a atenua creșterea prețurilor petrolului determinată de escaladarea conflictului.

Rusia se află sub sancțiuni americane și europene de când a lansat invazia sa la scară largă în februarie 2022. Analiștii au avertizat că relaxarea sancțiunilor va oferi Moscovei un câștig financiar semnificativ care va fi folosit pentru a continua războiul împotriva Ucrainei.

Întrebat dacă Vladimir Putin câștigă de pe urma relaxării sancțiunilor, o mișcare condamnată de multe țări europene, Zelenski a declarat pentru BBC: „Putin va dori un război lung. Pentru Putin, un război lung în Iran este un plus. Pe lângă prețurile la energie, înseamnă epuizarea rezervelor SUA și epuizarea producătorilor de apărare aeriană – deci avem o epuizare a resurselor.

Așadar, este benefic pentru Putin ca resursele să nu meargă către Ucraina, împotriva căreia și-a îndreptat armata și cu care luptă. Trebuie să ne slăbească, iar acesta este un proces lung. Orientul Mijlociu este una dintre modalitățile de a face acest lucru”.

Într-un interviu acordat BBC, înregistrat în timpul unei vizite la Londra în cursul săptămânii, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit despre impactul deturnării atenției lui Donald Trump de la războiul Rusiei împotriva Ucrainei către războiul dintre SUA și Israel cu Iranul.

El a spus: „Am un presentiment foarte rău în legătură cu impactul acestui război asupra situației din Ucraina, iar, din păcate, atenția Americii este mai mult asupra Orientului Mijlociu decât asupra Ucrainei. Prin urmare, vedeți că întâlnirile noastre diplomatice, întâlnirile trilaterale sunt amânate constant. Există un singur motiv: războiul din Iran”.

Zelenski a declarat că, deși întâlnirile trilaterale au fost amânate, oficialii de la Kiev și Washington continuă să discute zilnic, iar Washingtonul și Moscova discută, de asemenea, zilnic.

El a continuat: „Partea americană, din cauza acestui război din Iran, a declarat că este pregătită să găzduiască ambele părți în America. Am confirmat participarea noastră, dar rușii sunt împotriva întâlnirii în Statele Unite ale Americii. De aceea, deocamdată, încercăm să ne concentrăm pe propunerea unei date și a unui loc de către America. Ucraina va susține orice dată și orice loc, dar cu siguranță nu în Rusia”.

Armata iraniană a amenințat că va ataca infrastructura-cheie din Orientul Mijlociu dacă Donald Trump își respectă promisiunea de a „distruge” centralele electrice ale Iranului, cu excepția cazului în care Strâmtoarea Ormuz se va redeschide rapid.

Comandamentul operațional militar al Iranului a răspuns că, dacă instalațiile țării ar fi afectate, „toată infrastructura energetică, de tehnologie a informației și de desalinizare aparținând SUA” din regiune ar fi vizată.

Mai multe explozii s-au auzit duminică din Ierusalim, au declarat jurnaliștii AFP, după ce armata israeliană a avertizat cu privire la atacuri de rachete din Iran spre centrul Israelului.

Serviciul medical de urgență Magen David Adom din Israel a declarat că nu au fost raportate imediat victime.

Un atac cu drone a vizat duminică o bază militară din apropierea Aeroportului Internațional Bagdad, potrivit agenției oficiale de știri iraniene IRNA.

„Baza militară, situată în apropierea Aeroportului Internațional Bagdad, a fost din nou ținta unor atacuri cu drone”, a scris IRNA, referindu-se la o bază folosită în trecut de armata americană.

Președintele american Donald Trump a dat sâmbătă seara un ultimatum de 48 de ore regimului de la Teheran, avertizând că Statele Unite vor lovi centralele electrice ale țării dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă, anunță Fox News.

„Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚĂRI, Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 DE ORE din acest moment, Statele Unite ale Americii vor lovi și distruge centralele lor electrice, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE!”, a scris Donald Trump, sâmbătă seara, într-o postare pe rețeaua sa, Truth Social.

Amenințarea președintelui american reprezintă o escaladare semnificativă a retoricii, în contextul tensiunilor tot mai mari legate de această rută maritimă strategică.

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz – un punct critic la nivel global pentru transportul de petrol și gaze, prin care trece aproximativ o cincime din producția mondială de țiței – este puternic limitat de la începutul lunii martie, la scurt timp după izbucnirea războiului cu Iranul.

Postarea lui Trump vine după ce acesta le-a declarat jurnaliștilor vineri că redeschiderea strâmtorii ar fi o „manevră militară simplă”.

„Este relativ sigur, dar ai nevoie de mult sprijin, ai nevoie de nave, ai nevoie de volum”, a spus el.

Președintele a adăugat că NATO nu a avut „curajul” de a ajuta Statele Unite să redeschidă ruta maritimă. „NATO ne-ar putea ajuta, dar până acum nu au avut curajul să o facă, și alții ar putea ajuta. Dar, știți, nu folosim asta. La un moment dat, se va redeschide de la sine”, a declarat Trump.

Premierul Benjamin Netanyahu a calificat drept „o seară foarte dificilă în campania pentru viitorul nostru” atacurile cu rachete balistice iraniene care au rănit zeci de persoane în orașul Arad din sudul Israelului, informează Times of Israel.

Netanyahu a discutat cu primarul din Arad și, anterior, cu edilul din Dimona, unde peste 30 de persoane au fost rănite într-un atac similar. El a cerut ministerelor „să ofere tot sprijinul necesar”.

„Vom continua să ne lovim dușmanii pe toate fronturile cu determinare”, a afirmat premierul.

Forțele Aeriene Israeliene au inițiat o anchetă privind eșecul de a intercepta racheta balistică care a lovit orașul Arad, în sudul Israelului. Atacul a cauzat zeci de răniți și pagube materiale extinse.

Racheta, echipată cu un focos convențional de sute de kilograme de explozibil, a produs haos în zonă. În paralel, Comandamentul Frontului de Acasă din Israel investighează circumstanțele impactului, dar și un atac anterior asupra orașului Dimona, situat în apropiere, unde au fost raportate alte zeci de victime.

Drone footage courtesy of United Hatzalah shows the scene of the Iranian ballistic missile impact in Arad.

The missile struck between several apartment buildings, wounding dozens of people and causing extensive damage. pic.twitter.com/rIKL2tpZPC
— Emanuel (Mannie) Fabian (@manniefabian) March 21, 2026
 

„Șapte persoane sunt în stare gravă, 15 în stare moderată, iar alte 42 au suferit răni minore”, au confirmat autoritățile. Echipele de intervenție continuă să caute posibile victime sub dărâmături.

Forțele de apărare ale Emiratelor Arabe Unite au interceptat 341 de rachete balistice, 15 rachete de croazieră și 1.748 de drone de la începutul escaladării conflictului. Ministerul Apărării a declarat că rămâne „pregătit să facă față oricărei amenințări” și să protejeze suveranitatea și securitatea țării.

„Un total de 160 de persoane au fost rănite, cu leziuni de la minore la moderate și severe”, se arată în comunicat. Oficialii au menționat că victimele includ persoane de mai multe naționalități, subliniind angajamentul față de apărarea intereselor naționale și stabilității statului. Se precizează că autoritățile sunt hotărâte să contracareze orice încercare de a destabiliza regiunea.

În Arad, o fetiță de 5 ani se află în stare gravă după impactul unui proiectil balistic, au raportat medicii. Serviciile de urgență Magen David Adom tratează zeci de persoane cu răni de la ușoare la severe, în timp ce imaginile de pe rețelele sociale au surprins explozia cutremurătoare care a zguduit orizontul orașului.

„Este un eveniment de o magnitudine enormă”, a declarat directorul executiv al organizației, descriind scene de haos și incertitudine. „Sunt persoane cu care am pierdut contactul și ne temem pentru siguranța lor.”

Postul israelian Channel 13 a relatat despre posibile victime multiple, deși confirmările sunt încă neclare. Relatările neconfirmate sugerează prăbușirea unei clădiri cu oameni prinși în interior, iar o alta a fost cuprinsă de flăcări, crescând temerile că bilanțul ar putea crește pe măsură ce operațiunile de salvare continuă.

• O româncă și un iranian, acuzați că au încercat să intre într-o bază nucleară a Marinei britanice
• Războiul lovește piața imobiliară din Dubai: prețurile apartamentelor de lux au scăzut cu până la 15%
• Donald Trump spune că SUA iau în considerare „reducerea treptată” a operaţiunilor militare din Orientul Mijlociu
• Peste 20 de țări, inclusiv România, se declară „pregătite” să contribuie la redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE