Președintele Klaus Iohannis a avut, în acest an, mai multe momente de conflict direct cu Executivul, primul fiind mutarea Ambasadei României în Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim, decizie luată de Guvern fără consultarea șefului statului. De la revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, la acuzatii grave privind gestionarea crizei pestei porcine și rectificarea bugetară adoptată fără aviz CSAT, tăierea bugetului Administrației Prezidențiale, șeful statului și premierul Viorica Dăncilă s-au contrat, ajungându-se la cereri de demisie și la ”blocaj instituțional” între Palatul Cotroceni și Patul Victoria.
Cuprins:
În acest moment, între președinte și premier există un "blocaj instituțional". Ruptura dintre cele două instituții a venit în urma mai multor conflicte, care au început imediat după preluarea mandatului de către Viorica Dăncilă, în ianuarie anul acesta.
Șeful statului i-a cerut premierului demisia de multe ori, Viorica Dăncilă rezistă, se apără cu suținerea coaliției PSD-ALDE; comunicarea instituțională, obligatorie într-un stat de drept, s-a lovit de refuzuri categorice, în anumite cazuri și la decizii luate în absența unor avize sau prin depășirea atribuțiilor.
Președintele Klaus Iohannis a fost susținut de oficialii de la Bruxelles, care au atenționat în nenumărate rânduri Guvernul, în special după Ordonanța 13. Încercările premierului Viorica Dăncilă de a contracara criticile, prin scrisori transmise președintelui Comisiei Europene, au rămas fără răspuns de la Bruxelles.
Cu toace acestea, președintele Klaus Iohannis a pierdut electoral, după demiterea Laurei Codruța Kovesi.
De cealaltă parte, premierul Viorica Dăncilă are, deocamdată, susținerea partidului care a propus-o și a liderului PSD Liviu Dragnea. Este cel mai longeviv Executiv, până în prezent, după ce Sorin Grindeanu și Mihai Tudose și-au încheiat mandatele după șase luni de guvernare.
Liviu Dragnea a dat chiar asigurări că Viorica Dăncilă va rămâne premier până la alegerile parlamentare din 2020.
Tesiunile dintre cele două instituții nu par a se atenua, nici în perioada următoare. Președintele și premierul se află pe poziții diferite atât în privința politicii fiscale cât și în privința reformei din justiție.
Marile provocări vor fi legea pensiilor, care va ajunge la șeful statului, pentru proculgare, dar și o posibilă Ordonanță pe grațiere și amnistie, anunțată deja de liderul PSD Liviu Dragnea, șeful informal al Executivului.
Și numirea noului șef al DNA ar putea prelungi criza instituțională, dacă președintele va refuza propunerea lui Tudorel Toader.