Reacția lui Kovesi după deschiderea celui de-al doilea dosar pe numele său: „Adina Florea dorește doar un dosar mediatic și nu unul juridic”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Laura Codruța Kovesi a respins acuzațiile pe care i le-au adus procurorii Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în cel de-al doilea dosar deschis pe numele său. Fosta șefă DNA a catalogat acuzațiile drept „fabulații întocmite exclusiv în scopul denigrării” și a afirmat că procurorul de caz, Adina Florea, „dorește doar un dosar mediatic și nu unul juridic”, relatează G4Media.ro.
Secția specială de anchetare a magistraților a anunțat, vineri, că a început urmărirea penală împotriva Laurei Codruța Kovesi într-un al doilea dosar penal. Fosta șefă DNA este acuzată de coordonarea unui infracţional organizat şi complicitate la represiune nedreaptă.
Laura Codruța Kovesi a respins acuzațiile lansate de procurorii SIIJ, potrivit G4Media.ro.
„Învinuirile descrise în comunicatul de presă sunt fabulații întocmite exclusiv în scopul denigrării, chiar atitudinea procurorului de caz, Adina Florea, dovedind că dorește doar un dosar mediatic și nu unul juridic, în care să se afle adevărul”, a precizat Kovesi, conform sursei citate.
Fosta șefă DNA consideră „hilar” ca emiterea unor ordine interne scris să fie catalogată drept „o componentă a coordonării unui grup infracțional organizat”.
„Emiterea unor ordine interne în activitatea curentă a procurorului șef DNA este reglementată, ca atare nu poate fi considerată o activitate ilegală. Emiterea unor circulare/ordine constituie o componentă a activității manageriale pentru uniformizarea practicilor în cadrul structurii de parchet și nu constituie acte ilicite. Este absolut hilar să se susțină că emiterea unor ordine interne scrise este o componentă a coordonării unui grup infracțional organizat. Așa lucrează toate parchetele și toate instituțiile publice, în general. Aceste circulare au rolul unor îndrumări de natură teoretică, procurorii fiind independenți în activitatea lor, mai ales atunci când vorbim de administrarea probelor și de soluțiile emise. Atunci când procurorii audiază martori sunt obligați să respecte dispozițiile Codului de procedură penală și nu îndrumările teoretice care vizează interpretarea unor dispoziții legale. Modul în care procurorii au audiat martorii în procesul penal este verificat de către judecători atunci când judecă dosarele. Sancțiunea audierii unor martori cu nerespectarea dispozițiilor legale are ca efect înlăturarea acestora ca probe din procesul penal.Circulara la care se face referire în comunicatul de presă nu a fost un ordin, ci o sinteză a concluziilor desfășurate la o ședință de lucru internă din DNA, prin care s-a comunicat tuturor procurorilor că a existat o situație în care procurorii de caz au audiat un martor cu identitate reală și apoi și cu identitate protejată. Prin circulara respectivă am transmis tuturor procurorilor modul în care a fost soluționată situația de către instanța de judecată. Esența sintezei a fost aceea că judecătorul trebuie încunoștiințat de către procuror în cazul în care este vorba de același martor”, a explicat Laura Codruța Kovesi.
Potrivit sursei citate, urmărirea penală a fost începută împotriva lui Kovesi, în dosarul procurorilor de la DNA Ploieşti Lucian Onea şi Mircea Negulescu, zis Portocală. SIIJ precizează că Laura Kovesi ar fi coordonat grupul infracţional organizat format din procurorii de la DNA Ploieşti care ar fi încercat să „smulgă” denunţuri de la „nevinovaţi”, precum fostul deputat PSD Vlăduţ Cosma, despre Liviu Dragnea, Sebastian Ghiță și Victor Ponta.
„Cel mai relevant este faptul că respectiva circulară a fost emisă la câteva luni DUPĂ ce martorii fuseseră audiați în acest fel de către Serviciul Teritorial Ploiești, astfel că este imposibil ca circulara să fi determinat în orice fel un comportament anterior al unor procurori DNA. Circulara a fost emisă în luna octombrie 2016, după ce în cauză fusese finalizat rechizitoriul, iar dosarul trimis în instanță. Conducerea centrală a DNA a aflat despre modul de audiere când această problemă s-a ridicat în judecata în camera preliminară și acesta este motivul pentru care s-a discutat într-o ședință de lucru situația creată. Este aberant să acuzi că ședințele interne ale DNA în care noi, procurorii, discutăm organizarea activității au constituit activități ale unui grup infracțional. Este revoltător și jignitor pentru DNA și pentru magistratură în general, astfel de ședințe având loc în toate parchetele. De altfel, problema a mai fost dezbătută ulterior și în cadrul altor ședințe ale DNA și, pentru că nu a existat o opinie unanimă, a fost constituit un grup de lucru pentru analizarea practicii judiciare în materie și formularea unor concluzii”, a menționat Kovesi.
Fosta șefă DNA a dat explicații și despre modul în care erau realizate interceptările și înregistrările.
„Cu privire la Ordinul nr.38/2016 privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio-video la nivelul DNA, precizez că, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală și după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr.51 din 16 februarie 2016 privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, a fost necesară uniformizarea practicilor privind această activitate la toate structurile DNA. Această măsură managerială s-a impus pentru că am constatat practici diferite în interiorul DNA. Am avut în vedere și deciziile instanțelor de judecată pe dispozițiile legale privind interceptările. Prin ordin intern am constituit un grup de lucru la propunerea Serviciului Tehnic, iar ordinul procurorului-șef DNA a preluat concluziile pe care acest grup de lucru le-a formulat. În principal, ordinul a stabilit modul în care procurorii vor lucra cu Serviciul Tehnic al DNA, circuitul documentelor și al suporților tehnici. Acest ordin s-a impus în principal pentru că Serviciul Tehnic al DNA deservea toate structurile teritoriale. El nu conține nici o dispoziție contrară legii, ci stabilește doar circuitul administrativ al documentelor, lucrărilor și suporților optici în cazul interceptărilor efectuate prin serviciul tehnic al DNA.Cu privire la cea de-a doua acuzație, arăt că este vorba de un rechizitoriu cu aviz de legalitate de la un procuror șef de secție, rechizitoriu care, potrivit legii, nu trebuie avizat și nici nu a fost avizat de procurorul-șef al DNA. Comunicatul SIIJ face referire la “conduita mea de procuror ierarhic” o acuzație neclară și foarte generală, în condițiile în care acest caz nu s-a aflat niciodată în coordonarea mea și nu am avizat de legalitate nici unul din actele din dosar. Legalitatea rechizitoriului a fost confirmată oricum de Înalta Curte de Casație și Justiție în judecata în cameră preliminară. Cazul nu a fost soluționat definitiv pe fond”, a scris Kovesi, conform sursei citate.
Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție consideră „hilar” faptul că este acuzată că ar fi „participat coordonat la comiterea unor fapte penale”, prin activitatea de stabilire a unor reguli administrative.
„Apreciez ca fiind în totală contradicție cu normele legale și, deci, lovite de nulitate, TOATE actele SIIJ efectuate împotriva mea. Toată activitatea s-a derulat cu împiedicarea exercitării drepturilor mele legale. Nu am avut acces la acuzațiile în detaliu, nefiindu-mi comunicată ordonanța prin care s-a formulat acuzația. Modul în care s-a desfășurat și se desfășoară în acest caz urmărirea penală este o pată pe obrazul justiției, căci, în mod evident, SIIJ nu urmărește administrarea unor probe valide, în conformitate cu principiul loialității, ci crearea unei aparențe de vinovăție pentru influențarea opiniei publice”, a precizat Kovesi.
Laurei Codruța Kovesi i s-a adus la cunoștință faptul că este suspectată într-un al doilea dosar, după ce a fost audiată joi timp de cinci ore de Secţia specială de anchetare a magistraţilor. Fosta șefă DNA a fost chemată joi într-un alt dosar, deschis pe numele său în urma unui denunț făcut de afaceristul Sebastian Ghiță.
Citește și:„Dosarul Moscova 2” este numele pe care BNR l-a dat documentelor de la Brașov. Bucătarul Attila Szocs, un maghiar din Brașov, și iranianul Rezaei Kejani Davood au făcut o descoperire care reaprinde o veche dispută istorică și de patrimoniu«Busco trabajo» - Caut de muncă: povestea unui român care a avut 15 meserii de când s-a mutat în SpaniaAndreea Bălan, prima apariție televizată după stopul cardiac din timpul nașterii: „Imediat după ce am pupat-o pe fetiță, am intrat în stop și a început resuscitarea”
