Reacția ciudată a organismului în a șaptea zi de la infectarea cu COVID-19. Doar o parte a bolnavilor e afectată și medicii nu știu de ce

Dr. David Darley, specialist în afecțiuni respiratorii la St. Vincents Hospital din Sydney, Australia, afirmă că un lucru ciudat se întâmplă cu o parte din bolnavii de COVID-19.

Până la sfârșitul primei săptămâni de boală sunt stabili. Apoi, brusc, în a șaptea zi, se declanșează un răspuns hiperinflamator. Proteine asociate acestui proces inflamator încep să circule în număr mare prin organism.

Dr. David Darley:

În cazul acestor pacienți:

• apare insuficiența pulmonară;
• scade tensiunea arterială;
• există riscul ca organele să cedeze, pe rând;
• se formează cheaguri de sânge peste tot în organism;
• pot fi afectate intestinele;
• pot apărea leziuni cerebrale.

Sunt câteva stadii ale bolii, dar, dintr-un motiv necunoscut încă, unii trec prin toate, alții nu. O parte a bolnavilor de COVID ajung în cele mai severe și trebuie transferați la ATI și ventilați. Tot ce știm până acum e că asta se întâmplă în special în cazul bolnavilor în vârstă, că bărbații prezintă riscuri mai mari, la fel cei care suferă de diabet, hipertensiune sau afecțiuni cardiovasculare.

Dr. David Darley:

Importanța biomarkerilor

Medicii nu știu însă care dintre pacienții din grupa de risc chiar va face o formă severă. Pentru a ști, crede dr. Darley, ar trebui descoperiți biomarkerii specifici fiecărui stadiu al bolii.

Biomarkerii ne-ar ajuta să vedem fără urmă de dubiu în ce stadiu e pacientul și poate chiar să facem previziuni în privința evoluției bolii. Ne-ar ajuta să triem mai bine bolnavii, să ne dăm seama care ar trebui ținuți sub observație și care pot fi trimiși acasă fără riscuri.

Dr. David Darley:

Dr. Darley face parte dintr-o echipă de cercetători angrenată într-un studiu de durată al COVID-19. Starea pacienților la St. Vincents Hospital va fi monitorizată un an după externare, prin testare regulată, pentru ca medicii să poată vedea dacă sunt modificări în fluxul sangvin și în sistemul imunitar.

Plămânii, colonul și funcția neurologică le vor fi testate și ele în acest interval. Au fost înregistrate leziuni pulmonare, intestinale și cerebrale la pacienți cu COVID, însă nu se știe dacă sunt permanente.

Patogeneza COVID încă nu e clară, nu cunoaștem mecanismul acestei boli. Nu știm dacă aceste leziuni sunt efectul infecției virale sau al răspunsului imun disproporționat la infecția virală.

Dr. David Darley:

Foto: Hepta

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE