Recensământul cormoranilor. Am numărat prădătorii de pește de pe bălțile deținute de fiica ministrului agriculturii: „Au fost doi, dar au fugit”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nu există specie de păsări mai detestată de proprietarii iazurilor. „Cormoranii au ajuns să mănânce mai mult peşte decât românii”, spune ministrul Petre Daea, a cărui fiică deține mai multe iazuri în Dâmbovița. Am verificat la fața locului cum este tratată această specie protejată în afara sezonului de vânătoare.
Cuprins:
În iunie 2020, Parlamentul României adopta o lege care modifică Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic (nr. 407 / 2006) astfel încât să fie permisă vânarea cormoranului mare, specie protejată, în perioada 1 septembrie – 28 februarie.
Legea de modificare (nr. 74 / 2020) a fost iniţiată de parlamentari PSD şi este semnată de Robert Cazanciuc, preşedintele de atunci al Senatului, şi de Florin Iordache, preşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor şi vicepreşedinte, la acea dată, al Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România.
Recent, ministrul agriculturii, Petre Daea, a pledat public pentru vânarea cormoranilor: „au sarcina să îi împuşte, la vânătoare, este lege prevăzută”. Motivul acestei măsuri: „cormoranii au ajuns să mănânce mai mult peşte decât românii”.
Domeniul fiicei ministrului
Ministrul Daea este direct interesat de această problemă, întrucât fiica lui, Elena Larisa Popescu, deţine mai multe iazuri din judeţul Dâmboviţa, în suprafaţă totală de 650 de hectare, luate în concesiune de la Agenţia Domeniilor Statului, după cum a arătat o investigaţie G4media.ro.
Am vizitat bălţile din Crevedia, Ciocăneşti şi Răcari, aflate în portofoliul Piscicultorul SA, firmă la care acţionar principal este fiica ministrului Daea.
Stârci, pescăruşi, raţe sălbatice. Cormorani, mai puțin. Un pescar care-şi întinsese patru undiţe pe unul dintre malurile iazului de lângă Crevedia a dat din umeri: „Au fost doi cormorani pe aicea, dar au fugit”. Omul a aruncat înapoi în apă un peşte prea mic pentru a intra în poză şi şi-a văzut de aşteptare.
„Cea mai urâtă pasăre din lume”
Drumurile de acces spre malurile iazului sunt de pământ, destul de accidentate şi puţin umblate. La balta din Ciocăneşti, bine ascunsă în valuri de stuf şi papură, pe cinci piloni de beton, care ies din apă, stau cinci cormorani. Sunt negri, lucioşi şi deloc frumoşi.
Aspectul lor inestetic şi lipsit de graţie e, probabil, una dintre cauzele „urii viscerale pe care cormoranii o stârnesc peste tot în lume, nicio pasăre nu mai e atât de urâtă”, scria, într-un articol, un ecologist canadian, Barry Kent MacKay, amintind de observaţia unei poete elene: „ura a produs multe probleme, dar n-a rezolvat nici una”.
Într-adevăr, nu există pasăre mai detestată decât cormoranul, dacă stai de vorbă cu oamenii care depind, într-un fel sau altul, de iazurile din Dâmboviţa. Ura orăşenilor pentru ciorile şi porumbeii care le murdăresc parcurile şi maşinile e mic copil faţă de înverşunarea cu care paznicii bălţilor vorbesc despre cormorani. Doar ura faţă de urşii mâncători de oi se compară cu ura faţă de cormoranii care se îndoapă cu peştele privaţilor.
Amintiri cu „nea Petrică” Daea
La balta Colacu, din comuna Răcari, câţiva pescari şi-l amintesc pe ministrul agriculturii, „nea Petrică”, făcând flotări când venea în vizită cu familia prin zonă. „Uite, aici, pe mal, ne arăta flotări. Oltean mândru, pe nea Petrică îi ştie de frică tot ministerul. A pus el mâna pe bălţi, a pus”, spune unul dintre bărbaţi, făcând din ochi.
„Dacă primiţi undă verde la vânat cormorani, cine îi împuşcă?”, „Tot noi îi împuşcăm, că suntem şi pescari, şi vânători, bine, mai braconieri, aşa. Ştiţi ce bun e pieptul de cormoran marinat? Mai bun ca raţa!”, râde un alt membru al grupului.
Pe luciul liniştit al apei, nici o mişcare. „Nu vedeţi cormoranii acum, pentru că s-au tras la umbră, în trestii. Oricum, toamna şi iarna vin mulţi aici, că găsesc mâncare”, „Şi toamna, şi iarna de unde vin cormoranii?”, „Din alte bălţi, din Deltă”.
Ministerul Mediului nu avea, la momentul adoptării Legii nr. 74 din 2020, o estimare a numărului de cormorani care trăiesc în România. Probabil că nu are nici astăzi, pentru că la solicitarea făcută nu am primit niciun răspuns.
„Cormoranii sunt de peste 50 de ani aici”
„Să ştiţi că sunt mulţi la noi, sunt de peste 50 de ani cormoranii aici. Au în pădure la Bilciureşti cuiburile, de acolo vin pe baltă la noi, după peşte”, a intervenit unul dintre pescari. Grupul de pe malul Bălţii Colacu l-a chemat în ajutor, ca martor, pe administratorul unei bălţi din apropiere, de la Săbieşti, Dan Ilie. Iar Ilie l-a chemat, la rândul lui, pe un alt administrator de iaz, tot din Săbieşti, Marius Alexandru, care să ne arate locul unde stau cormoranii.
Marius Alexandru, un tânăr cu tatuaje, la volanul unei maşini mici, dar rezistente, ne-a condus la balta de care se ocupă. „Vedeţi, acolo, stau pe nisip la soare, sunt mâncaţi acum!”, a spus el, arătând spre un banc de mâl.
Printre pescăruşi şi raţe, trei cormorani, cu aripile desfăcute, se uscau tacticos. Spre deosebire de alte păsări acvatice, cormoranii se udă după scufundări. Capetele mari, gâturile groase, pliscurile ascuţite şi aripile întunecate – urâte păsări, într-adevăr. Câţiva metri mai încolo, spre clădirile micii ferme de familie, un cârd de gâşte sonda noroiul de pe mal.
„Ne mor peştii din lipsă de oxigen”
Seceta a scăzut nivelul bălţii cu peste doi metri. Marius Alexandru arată pe sol până unde era apa anul trecut şi unde este acum: „De la Apele Române, la care plătim redevenţe pentru luciul de apă, nu ne mai vine nimic. Adică trebuia să ne bage apă curgătoare în iaz, pe ţeavă, dar pentru că n-au de unde, nu ne-au băgat. Şi ne mor peştii, că nu e oxigen în apă. Avem o instalaţie care să recircule apa, s-o oxigeneze, dar nu e de-ajuns”.
Cormoranii sunt doar o parte a problemelor din piscicultură. Dar sunt acea parte contra căreia administratorii de bălţi pot da cu „Huo!”, pot pune tunul, claxonul şi, de la 1 septembrie, puşca.
„Nimic nu-i mai sperie, se învaţă cu toate. Când îl vezi aşezat pe tunul de speriat păsări, îţi dai seama că n-ai ce-i face. Plătim taxe peste taxe, dar n-avem voie să-i vânăm. Anul trecut, cormoranii ne-au produs pierderi de vreo 40.000 de euro”, adaugă Marius Alexandru.
Spre deosebire de alte ramuri din subordinea Ministerului Agriculturii, piscicultura nu beneficiază de ajutoare financiare de la stat, în caz de secetă.
Ca să-şi sprijine afirmaţiile despre mulţimea hoţilor cu pene, tânărul ne prezintă filmări cu telefonul, în care se văd grupuri de cormorani plutind pe mijlocul bălţii. Filmările sunt făcute toamna şi iarna. „Uitaţi-i, specie protejată! Specie pe cale de dispariţie!”, exclamă el.
În căutarea cuiburilor
La păduricea de lângă Bilciureşti, aflat la 11 kilometri distanţă de Săbieşti, nu e nici urmă de cormorani sau de cuib de cormoran. „Cormoranii lui Daea? Păi, nu acolo trebuie să-i căutaţi, la heleşteu sunt, acolo stau ei”, ne sfătuieşte un bătrân localnic.
Şi la heleşteul din Bilciureşti, la fel ca la Crevedia, Colacu şi Ciocăneşti, cormoranii stau bine dosiţi la umbră, să nu fie observaţi de cei câţiva pescari care şi-au înşirat instrumentele pe malul apei.
Cormoranii, aceşti prădători neaşteptat de timizi, iată, nu sunt o specie pe cale de dispariţie, dar nu sunt nici o specie invazivă. Dacă a stricat cineva echilibrul pe baltă, acela a fost omul, sugerează ecologistul Barry Kent MacKay, pentru că omul a populat excesiv cu anumite specii de peşte bălţile şi lacurile.
Numărul cormoranilor depinde strict de cantitatea de hrană din mediul lor de viaţă, subliniază expertul canadian. La fel ca şi cultivarea pământului sau creşterea animalelor, şi piscicultura intensivă tulbură cursul altfel armonios al naturii.
Opt cormorani în total am numărat pe bălţile din Dâmboviţa. Cinci la Ciocăneşti, trei la Săbieşti. Plus cei doi ipotetici care „au fugit”, la balta din Crevedia.
Oamenii care pregătesc puştile cunosc destul de puţine despre aceste păsări, unde şi când cuibăresc, dacă migrează sau nu. De asemenea, nu-şi explică de ce „unii cormorani sunt mari şi unii mai mici, îşi aduc probabil puii cu ei”.
Trei specii de cormorani trăiesc pe lângă apele din România: mare, mic şi moţat. De la 1 septembrie, Legea 74 din 2020 dă voie la vânătoare doar pentru cormoranul mare.
Ionescu07 20.08.2022, 00:19
Stimați domni de la ”Libertatea”: nu am făcut niciodată politică și, cu atât mai puțin, o să fac de acum încolo, dar vă anunț cu toată convingerea că această pasăre, cormoranul, este o adevărată calamitate. Râul Olt este realmente sufocat de aceste zburătoare, mai ales în zonele unde există lacuri de acumulare. Acum trei ani, în zona localității Câineni, jud. Vâlcea am prins o perioadă foarte prielnică la pescuit, cu pește destul de mult, ca în vremurile bune din anii '70. După mai puțin de 2 săptămâni de la această constatare, au apărut vreo 50-100 exemplare de cormoran mare, care au secat literalmente, în câteva zile, partea aceea de râu. Pentru că era proaspătă zicerea lui Daea despre cormorani și mă distrasem copios, am urmărit cu atenție câteva zile comportamentul acestor păsări. Incredibile au fost constatările: nu este nicio exagerare a celor care se plâng de stricăciunile provocate. Așa că, vă sfătuiesc, dragi jurnaliști, s-o lăsați mai ușor cu politica și să documentați mai în profunzime!
borcea 21.08.2022, 00:59
După 1990 pe canalul fishinng&hunting maghiarii comentau invazia cormoranului mare pe Dunăre.Cand au spus că scobarul de pe Dunăre a fost" ras" de cormorani ,am ris toți pescarii. Prin 1996 au început să apară cu zecile pe Mureș, apoi cu sutele și cu miile.Am fost permanent pe malurile Mureșului și am văzut ,mai ales ,iarna ,măcelul peștelui-tot ce era între aproximativ 20-50cm au fost mâncați de cormorani(chiar pești mai mari au fost găuriți și au murit) Acum nu mai vin multi cormorani că nu mai au ce manca ,este mult mărunțiș și pești mari. Exista o populație stabilă de aproximativ 2-5cormorani pe zona de 5 km care mănâncă tot timpul anului(iarna vine haita). Pe bălți este mai rău.Am văzut pe crescătoriile transilvane -Zau,Iernut,Șăulia....populații mari de cormorani care rad tot pestele. De Daia a avut dreptate. Dar cum romanul este bun doar la teorie , aștept să zboare alicele până sa dau respect... Dl ministru ,și pe ei!!!
sorinvanu 24.08.2022, 17:49
Pare un articol platit, cu miza politica, fara nicio legatura cu problemele reale. Pentru a vedea cum se face un documentar serios urmariti sambata la ora 12.00 pe canalul Fishing&Hunting ce au facut vecinii. https://www.youtube.com/watch?v=8aWq3ElP9Vg
alexzzz 26.08.2022, 16:51
Bravo doamnei Andries pentru curaj in exprimarea ideilor impotriva micilor adversitati, profesionalism si echilibru in redactarea si gestionarea subiectului, ce vine sa clarifice foarte onest si corect aceasta problematica de mediu si ecosistem cu conotatii, iz si tenta politica, uneori la cel mai inalt nivel de ministere, cea mai adeasa tendinta fiind aceea de incaierare a spiritelor intre diversele tabere, cele ce impartasesc sau nu ideile ministrului si ministerului, dar limpezimea ratiunii, judecatii si gandirii ideilor din articol este cat se poate de elocventa pentru cum ar trebui sa evolueze lucrurile pe mai departe, pentru gestionarea corecta pe viitor a aceste situatii interesante si de natura strategica pentru intregi comunitati de diferite specii si habitatului lor traditional.