UPDATE Rectificarea de buget, adoptată vineri de Guvern. Ministrul de Finanțe:„Este important să continuăm injecția de lichidități în economie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernul a adoptat în ședința de astăzi a doua rectificare de buget din acest an. Aceasta prevede fonduri suplimentare pentru bani în plus pentru rezolvarea crizei sanitare provocate de coronavirus și sume suplimentare pentru investiții. Anunțul a fost făcut în această seată de către Florin Cîțu, ministrul Finanțelor.
Cuprins:
UPDATE: 22:13: „În ședința de Guvern din această seară a fost aprobată rectificarea bugetară pentru 2020 și eu zic că este rectificarea bugetară normal pentru că am avut o rectificare bugetară în prima parte a anului, în aprilie, dar a fost o rectificare bugetară într-o situație, dificilă. Acum facem rectificarea bugetară, după ce avem execuția bugetară la 6 luni de zile și știm cum stă economia și azi am văzut și care sunt datele macro pentru primul semestru. La această rectificare bugetară am luat în calcul câteva elemente, în primul rând pentru noi este foarte important să continuăm injecția de lichidități în economie pentru a menține ritmul investițiilor, de a păstra locurile de muncă, de a păstra profitabilitatea companiilor în condiții de criză globală”, a declarat Florin Cîțu, ministrul de Finanțe vineri seara.
Ministrul de Finanțe a mai explicat în conferința de presă susținută vineri seara că situația provocată de coronavirus nu rămâne fără efecte.
„Această rectificare bugetară vine să realoce resurse pentru programele pe care le-am aprobat în prima parte a anului, programme care au ca obiectiv menținerea locurilor de muncă, creșterea economiei și investițiile. O estimare a contracției economice în acest an cu 3,8% este o înrăutățire a prognozei făcute în aprilie cu două puncte procentuale, dar sunt exact două puncte pe care economia le-a pierdut în ultimele două luni în care a fost închisă din cauza crizei de coronavirus. Asta înseamnă că și PIB-ul nominal a scăzut. Aceste scăderi nu pot să rămână fără efect”, a mai explicat ministrul de Finanțe.
Premierul Ludovic Orban a solicitat, la sugestia ministrului Agriculturii, Adrian Oros, o sumă de 300 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru plata tuturor despăgubirilor provocate de calamități.
De asemenea, Virgil Popescu - ministrul Economiei - a solicitat premierului sprijin pentru subvenționarea chiriilor pentru firmele din mall-uri care au avut activitatea suspendată în timpul pandemiei. Orban a replicat ca ministerul să vină cu schema de sprijin, iar banii vor fi acordați.
Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a declarat joi că bugetul pornește de la premisa că economia va scădea cu 3,8% în acest an, față de prognoza anterioară de 1,9%.
De asemenea, deficitul bugetar, adică diferența între veniturile și cheltuielile statului, va crește de la 6,7% din Produsul Intern Brut (PIB) la 8,6%.
În primele șase luni din acest an România a consemnat un deficit bugetar de 45,17 miliarde de lei, echivalentul a 4,17% din PIB.
Punctul de pensie va crește de la 1.265 lei șa 1.442 lei, iar pensia minimă, de la 704 lei la 800 lei.
Banii lăsați firmelor fac jumătate din gaura de la buget
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de ordonanță privind rectificarea, o sumă de 23 de miliarde de lei (2,13% din PIB), adică mai mult de jumătate din acest deficit, este generată de măsurile de sprijin ale Guvernului pentru mediul economic.
Din această sumă, 10,2 miliarde de lei le o reprezintă amânarea plății taxelor, iar 2,94 miliarde de lei sunt restituiri suplimentare de TVA.
Documentul estimează că veniturile la bugetul general consolidat vor crește cu 573 de milioane de lei, însă cheltuielile cresc cu 18,1 miliarde de lei.
Încasările din TVA sunt estimate să scadă cu 7,3 miliarde de lei, dar încasările ar urma să fie compensate de sume primite de la Uniunea Europeană, în valoare de 7,9 miliarde de lei.
Numărul mediu de salariați este estimat să scadă de la 5,087 milioane la 5,07 milioane. Totodată, salariul mediu brut va scădea de la 5.212 lei pe lună la 5.114 lei pe lună.
Câți bani vor primi ministerele
Ministerul Finanțelor va primi 14 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde de lei pentru dobânzi, două miliarde pentru Fondul de rezervă al Guvernului, 550 milioane de lei pentru contribuția României la bugetul UE. Alte 5 miliarde de lei vor fi folosite pentru cofinanțarea proiectelor europene, iar 4,6 miliarde sunt puse la dispoziția Eximbank pentru implementarea schemelor de ajutoare de stat.
Ministerul Economiei va primi 4,3 miliarde de lei drept credite de angajament și 1,5 miliarde de lei credite bugetare. Banii se vor duce în Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 și creșterea capitalului companiilor de apărare.
Ministerul Sănătății va primi 3,1 miliarde de lei. Din această sumă, 2,98 miliarde se vor duce la fondul unic de asigurări de sănătate, pentru combaterea pandemiei. Stimulentul de risc pentru personal va costa 219 milioane de lei.
Ministerul Agriculturii primește 2,99 miliarde de lei. O sumă de 2,18 miliarde de lei va ajunge la finanțarea campaniei agricole, iar 740 de milioane de lei pentru crescătorii de păsări și porci, dar și pentru infrastructura de irigații.
Un miliard de lei la PNDL
Ministerul Dezvoltării va primi un miliard de lei, iar banii se vor duce la Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).
Acesta a fost deseori criticat în privința alocărilor, specialiștii considerând că primăriile fac investiții inutile sau cu caracter electoral.
Pentru construirea de locuințe destinate tinerilor sunt alocate 10 milioane de lei, iar pentru despăgubirile stabilite de instanțe alte 4,6 milioane.
Ministerul de Interne va beneficia de 1,26 miliarde de lei în plus, dintre care 864 de milioane de lei pentru derularea alegerilor locale. Alte 500 de milioane de lei merg pentru cheltuieli de personal, iar 300 de milioane pentru pensii speciale și asistență.
Ministerul Fondurilor Europene va primi aproape 1,4 miliarde de lei pentru o serie de proiecte europene, precum digitalizarea IMM-urilor sau cercetare.
Ministerul Transporturilor va primi în plus 814 milioane de lei. Banii vor merge în lucrări de infrastructură, dintre care 250 de milioane pentru întreținere și 150 de milioane în investiții. O sumă de 130 de milioane de lei va fi folosită la majorarea capitalului statului în companiile pe care le deține.
Ministerul Educației va avea pe sold venituri mai mari de 551 milioane de lei. Banii merg în achiziția de echipamente electronice pentru elevi și profesori, plus lucrări la 59 de grădinițe.
Ministerul Muncii are, de fapt, bugetul redus
Ministerul Muncii va avea tăiate 1,9 miliarde de lei pe sold. Sumele sunt distribuite astfel: 1,5 miliarde de lei suplimentari merg către plata alocațiilor, indemnizațiilor pentru creșterea copilului și a persoanelor cu handicap; 2,9 miliarde de lei merg către echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Vor fi tăiate însă 6,3 miliarde de lei aferente transferului către fondul de pensii.
Acestea se vor majora doar cu 14%, anterior legea prevedea 40%.
Florin Cîțu, ministrul finanțelor, a declarat joi că Ministerul Muncii va avea 10 miliarde de lei în plus.
”Ministerul Muncii, la care se uită toată lumea astăzi, are cel mai mare buget de fapt, chiar de la începutul anului a început cu cel mai mare buget. Sumele alocate în plus ajung la aproape 10 miliarde lei”, a spus Cîțu.
Trei miliarde de lei, la autoritățile locale
Autoritățile locale vor primi și ele suplimentar 3 miliarde de lei, iar fondul de sănătate va primi în plus 2,4 miliarde de lei.
Nota de Fundamentare Rectificare de Buget by Daniel Ionascu on Scribd
