Reducere de pedeapsă pentru polițistul care transmitea informații din dosarul „Șpagă în spitalele COVID”. Ce limbaj codificat foloseau inculpații
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea de Apel Brașov a decis, luni, reducerea cu opt luni a pedepsei în cazul lui Emanoil Mirică, fost șef al Biroului de Operațiuni Speciale Brașov din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - IGPR, care transmitea informații către cei anchetați în dosarul ce a fost numit „Șpagă în spitalele COVID”. Verificările vizau achizițiile făcute de mai multe spitale din Brașov și Harghita.
Cuprins:
Procurorii au demonstrat că limbajul folosit de cei doi era un cod prin care vorbeau despre mersul anchetei: „medic de familie” însemna „procuror de caz”, „ieșirile din spital” - „informațiile din dosar”.
Celălalt inculpat s-a sinucis după demararea anchetei
Astfel, în loc de 6 ani de închisoare, cât primise în prima instanță, fostul șef al Biroului de Operațiuni Speciale Brașov a primit 5 ani și 4 luni în detenție, interzicerea drepturilor pentru o perioadă de patru ani și s-a dispus confiscarea sumei de 500 de euro pe care acesta o primise drept mită.
Potrivit comunicatului Direcției Naționale Anticorupție de la data trimiterii în judecată, Emanoil Mirică a ajuns în fața instanței pentru:
- folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații;
- compromiterea intereselor justiției;
- luare de mită (4 acte materiale);
- trafic de influență (5 acte materiale).
Împreună cu Mirică, a fost trimis în judecată și Doru Dumitru Bertea, decedat în prezent, care a fost acuzat de:
- dare de mită (4 acte materiale);
- cumpărare de influență (5 acte materiale)
- favorizarea făptuitorului.
Bertea, inculpat în dosarul „Șpagă în spitalele COVID”, era medicul stomatolog al lui Mirică și s-a sinucis la scurtă vreme după demararea anchetei.
Concret, Mirică a fost acuzat că, în calitatea sa de șef al Brigăzii de Operațiuni Speciale din cadrul IGPR, ar fi comunicat informații la care avea acces privind detaliile anchetei din dosarul „Șpagă în spitalele COVID” către Doru Dumitru Bertea, care era vizat de anchetă.
Totodată, i-a lăsat de înțeles acestuia că, în calitatea sa, avea o influență asupra polițiștilor și procurorului de caz. Bertea l-a recompensat pe Mirică, oferindu-i suma de 500 de euro, borcane de gem, păsări - inclusiv o bibilică, dar și servicii stomatologice pentru care nu s-a achitat niciun ban.
„Șpagă în spitalele COVID”, prima sentință
Dosarul a fost disjuns (extras, separat, n.r.) din cel privind atribuirea frauduloasă, de către persoane din conducerea unor spitale din județele Brașov și Harghita, societății omului de afaceri Doru Dumitru Bertea, a unor contracte de achiziție pentru echipamente medicale și produse medicale supraevaluate. Potrivit procurorilor DNA, unele dintre echipamentele și produsele medicale atribuite „nu îndeplineau condițiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare”.
În acest dosar, potrivit newsbv.ro, Tribunalul Brașov i-a condamnat, la 20 ianuarie, în primă instanță, pe consilierul local PNL Săcele Marius Cristian Popa și pe fostul lider al PNL Săcele, Andi Kadas, la o pedeapsă de patru ani de închisoare. În plus, aceștia trebuie să achite, alături de restul inculpaților, prejudiciul provocat Spitalului de Boli Infecțioase, în valoare de 555.492 de lei.
Mirică, recompensat cu intervenții stomatologice
În contextul acestui dosar, procurorii anticorupție „au dispus efectuarea unor activități procedurale de către ofițerii de poliție din cadrul I.G.P.R. - Brigada de Operațiuni Speciale Brașov”, se mai arată în comunicatul DNA din 2021.
Cu acest prilej, în perioada aprilie-octombrie 2020, după ce Emanoil Mirică a aflat detalii din anchetă, în calitatea sa de șef al Brigăzii Operațiuni Speciale, a comunicat informațiile către Bertea, „îngreunând urmărirea penală care se desfășura în cauză”.
Mai mult, scria DNA, „pentru a conferi o anumită greutate celor transmise, ofițerul de poliție i-ar fi pus la dispoziție omului de afaceri un înscris ce conținea un rezumat fidel al unei încheieri de ședință, în care erau prezentate informațiile de mai sus”.
Drept urmare, Bertea i-ar fi comunicat lui Marius Cristian Popa ce aflase, inculpații din dosar schimbând modalitatea de comunicare și devenind mai precauți.
„Pentru aceste «servicii», dar și în schimbul promisiunii de a-și folosi influența pe care a pretins că o are pe lângă ofițeri de poliție și procurori din cadrul DNA - Serviciul Teritorial Brașov, pentru a afla mai multe detalii despre mersul anchetei și pentru a influența cursul acesteia în direcția unei soluții de clasare, inculpatul Mirică Emanoil ar fi primit de la omul de afaceri mai multe foloase necuvenite (bani, produse alimentare și intervenții stomatologice)”, se mai arată în comunicatul DNA.
Potrivit procurorilor, Mirică i-ar fi povestit lui Bertea despre anchetă, precizându-i cu prima ocazie că lucrurile sunt „foarte complicate”, s-a întâlnit cu el și i-a oferit acte referitoare la anchetă.
Din declarația unui martor a rezultat că medicul stomatolog i-a cerut să modeleze „patru coronițe de acrilat ce vizau dinții frontali ai unui pacient, valoarea materialului utilizat la această lucrare fiind de aproximativ 200 de lei. (...) Nu s-au plătit bani pentru lucrare sau servicii, ci activitatea a fost prestată gratuit, în schimbul serviciilor reciproce pe care cei doi le făceau unul pentru celălalt”.
Cum au dovedit procurorii că se folosea limbaj codificat
Procurorii susțin că, în dialogurile dintre cei doi, aceștia ar fi folosit un limbaj codificat. Despre semnificațiile cuvintelor folosite de cei doi, dar și detalii din dosar, Libertatea a scris, pe larg, cu prilejul primei condamnări a lui Mirică.
De pildă, a arătat DNA:
„În foarte multe convorbiri telefonice purtate între (...) și (...) s-a făcut referire la noțiunile de «soră», «rețetă», «ieșire din spital», «scleroză în plăci», atunci când vorbeau despre dosarul (...), de stadiul cercetărilor în acest dosar, respectiv de procurorul de caz, însă în cuprinsul convorbirilor ambientale nu mai aveau discuții pe acest subiect, ci direct pe stadiul cercetărilor și conținutul dosarului penal (...), ceea ce denotă caracterul codificat al expresiilor folosite, pentru a masca conduita infracțională implicită”.
Când Bertea întreba „Cum se simte sora dumneavoastră”, voia să știe de fapt „în ce stadiu e ancheta?”. Apoi „sora și-a găsit un alt medic de familie?” însemna „s-a schimbat procurorul de caz?” iar „ieșirile din spital” erau „informațiile din dosar”, după cum au descifrat procurorii.
<strong>Încercând să se apere, Mirică a depus la dosar mai multe acte medicale din care reieșeau problemele de sănătate ale surorii sale, însă analiza documentelor a relevat faptul că acestea fuseseră emise înainte de producerea faptelor de care acesta a fost acuzat și că sora lui nu avea scleroză în plăci, ci probleme cu tiroida. </strong>
Inclusiv în dățile în care omul de afaceri îi oferea produse alimentare fostului șef al Brigăzii de Operațiuni Speciale, procurorii spun că s-a folosit limbaj codificat, vorbindu-se despre „servicii stomatologice” și folosindu-se expresii precum: „La șase jumate facem radiografia?”, „Așteptăm să vină doctorii ăia, știți cum, da?”.
În ziua în care cei doi discutau despre așa-zisele servicii stomatologice, fostul șef al Brigăzii de Operațiuni Speciale a primit, de la omul de afaceri, o bibilică și 10 ouă, au mai arătat procurorii.
Totodată, conform lor, Mirică și Bertea ar fi încheiat un contract de împrumut de 5.000 de euro, împrumutatul fiind Mirică, dar DNA a arătat că sumele de bani aparent restituite către acesta din urmă reprezentau, de fapt, „o recompensă pentru informațiile pe care (Mirică - n.r.) i le-a divulgat în mod nelegal”.
De ce s-a redus pedeapsa
În motivare, magistrații de la Curtea de Apel Brașov scriu că „funcția de conducere și experiența profesională îndelungată a inculpatului concurează la reținerea unui grad ridicat de pericol social al faptelor sesizate”.
Totuși, mai scriu ei, nu se poate ignora faptul că între cei doi exista o relație apropiată, „care relevă posibilitatea ca faptele sesizate să fi fost unice în activitatea profesională a inculpatului și să se fi grefat pe o relație anterioară a acestuia cu persoana interesată, pe care nu a reușit să o managerieze în așa fel încât să mențină echilibrul necesar între păstrarea relațiilor personale și desfășurarea în bune condiții a propriei activități profesionale”, chiar dacă ele, adaugă ei, asta nu justifică de fapt „conduita nelegală a inculpatului”.
În final, Mirică a primit o pedeapsă de 5 ani și patru luni de închisoare și o pedeapsă complementară, de interzicere a drepturilor, pentru o perioadă de patru ani. De asemenea, i-a fost confiscată suma de 500 de euro, obținută prin luare de mită. Decizia este definitivă.
