ANALIZĂ. Reforma ratată a instituțiilor publice. Bilanț negativ pentru Guvernul Ciolacu în privința reducerii cheltuielilor sistemului bugetar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primul an de guvernare cu Marcel Ciolacu premier este o perioadă cu reforme care bat pasul pe loc, mimare a reorganizării instituțiilor publice și evitarea unor măsuri care ar putea afecta electoral PSD și PNL.
Cuprins:
Într-un context socio-economic tensionat, în iunie 2023, Guvernul Ciolacu era învestit în Parlament, după ce fusese calmată situația cu angajații din educație, care prin greva lor a întârziat rocada guvernamentală cu trei săptămâni. Cabinetul Ciolacu a avut grijă încă de la început să nu mai facă reforme radicale, cu toate că pe hârtie erau amintite demersuri prin care să facă economii la bugetul de stat.
Guvernul și-a angajat în septembrie 2023 răspunderea pe un proiect de lege, care prevedea că „numărul total al posturilor de demnitate publică aprobate aferente funcțiilor de secretar de stat, consilier de stat, subsecretar de stat, vicepreședinte și al funcțiilor asimilate acestora se reduce până la data de 1 ianuarie 2024 cu minimum 25%“.
Reorganizarea ministerelor a fost, până la urmă, păsuită cu încă jumătate de an, iar în prezent încă sunt instituții care nu au reușit să treacă HG-urile de reorganizare, cu câteva zile înainte de termenul-limită.
Cu toate că doreau să mai taie din cheltuieli, până la urmă, în septembrie 2023, a fost eliminată prevederea prin care erau limitate cheltuielile pentru evenimente artistice și culturale în teritoriu.
Tot în cazul administrației locale, o prevedere era aceea că la nivelul UAT-urilor are loc reducerea posturilor cu doar 10%, raportarea fiind la numărul total de posturi din organigrame. În schimb, la nivel central erau desființate aproape toate posturile, fiind însă stabilite și excepții, cum ar fi cazul posturilor unice sau a celor din domenii-cheie: sănătate, educație sau sistemul de siguranță și ordine publică.
Numărul funcțiilor de conducere din instituții urma să fie redus de la 12% la 8%. Funcția de șef birou urma să dispară, deținătorii unui asemenea post putând opta pentru trecerea pe o funcție de execuție sau plecarea din sistem.
A fost crescut și numărul necesar de posturi pentru constituirea unui „Serviciu”, de la șapte la zece posturi, în timp ce pentru direcții numărul a crescut de la 15 la 20 de posturi, iar pentru direcții generale - de la 25 de posturi la 35 de posturi.
Cu toate acestea, primul semn de oboseală a fost dat de Guvern în decembrie 2023, când printr-o ordonanță „trenuleț” a fost amânată cu șase luni reforma bugetară. Nu de aceeași bunăvoință a dat dovadă Guvernul Ciolacu în ceea ce privește măsurile fiscale care afectau afacerile private.
Mai atent cu taxarea românilor
De exemplu, taxele și impozitele au crescut tot de la 1 ianuarie 2024. A crescut TVA de la 5% la 9% pentru locuințele sociale, „alimentele de înaltă valoare calitativă“ (adică cele considerate de lux), panouri fotovoltaice, panouri solare termice sau alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență.
De asemenea, pentru concerte și festivaluri. De la 9% la 19% va fost mărită TVA la alimente cu zahăr adăugat, precum și la berea fără alcool. La abonamentul la sălile de fitness creșterea a fost de la 5% la 19%, precum și pentru parcuri de distracții și evenimente sportive. Totodată, CASS-ul a început să fie plătit de toată lumea, inclusiv de angajați din construcții, agricultură și industria alimentară.
În martie, Guvernul a îndulcit reforma bugetară, și așa întârziată, și a decis faptul că poate crește numărul de funcții de conducere din instituție de la 8% la 10% . Condiția pusă e să fie făcută reorganizarea internă sau dacă există anumite angajamente făcute Comisiei Europene, adică să nu fie perturbată activitatea instituțională și prin reducerea numărului de șefi cu încă 2% să apară probleme în finalizarea unor proiecte.
Înghețarea mimată a angajărilor la stat
Cu toate că Guvernul Ciolacu a încercat, cel puțin la nivel de discurs, să mai oprească venirea de noi oameni în sistemul bugetar, prin „înghețarea” angajărilor la stat, rezultatul nu a fost unul pe măsura promisiunilor. La preluarea mandatului de către Ciolacu, datele arată că erau 1.284.199 de angajați în sistemul public (818.327 de angajați în administrația publică centrală și 465.872 din administrația publică locală).
Ultimele date, aferente lunii aprilie (fiind un decalaj în furnizarea datelor de Ministerul Finanțelor) arată că numărul posturilor ocupate în sistemul public era de 1.292.549 (față de 1.289.540 de bugetari în martie). 826.241 erau în administrația publică centrală, în timp ce 466.308 de posturi erau în administrația publică locală.
Nici premierul Nicolae Ciucă nu a excelat în stăvilirea angajărilor la stat, în condițiile în care la preluarea mandatului, în noiembrie 2022, numărul angajaților la stat era de 1.258.810 (803.642 de angajați în administrația publică centrală și 455.168 în administrația publică locală).
Un PNRR în pom
Guvernul este întârziat și în ceea ce privește PNRR. În momentul de față, România încă așteaptă ok-ul pentru validarea cererii de plată numărul 3 (depusă în decembrie 2023), pentru a putea să depună, cel puțin teoretic, cererea de plată numărul 4.
Cererea de plată numărul 3 este cu obiective aferente anului 2022 (trimestrele III și IV, adică jaloane și ținte din perioada iulie-septembrie și octombrie - decembrie), ceea ce înseamnă că pentru cererea de plată numărul patru sunt jaloane și ținte din cel puțin două trimestre din 2023, adică I (ianuarie-martie) și II (aprilie-iunie).
Iar printre marile reforme întârziate cea mai spinoasă pare să fie noua lege a salarizării, pe care Guvernul evită să o facă în anul electoral 2024, ceea ce înseamnă că sunt șanse reduse pentru depunerea cererii numărul 4 din rațiuni pur electorale.
La sfârșitul lunii aprilie, Libertatea atrăgea atenția, citând datele furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, că au depășit termenul asumat în PNRR de finalizare peste de 50 de ținte și jaloane. 20 dintre obiective aferente pentru cererea de plată numărul patru, pe care MIPE estima că o va trimite în trimestrul III (perioada iulie - septembrie) erau „în curs de implementare”.
Ce spun specialiștii
Specialiștii consultați de Libertatea consideră că partidele se uită mult la alegeri când abordează subiectul reformei bugetare, pentru a-și atrage susținerea unei categorii socio-profesionale numeroasă, foarte importantă, alături de pensionari.
„Cu siguranță orice decizie e luată anul acesta are în spate un interes politic. Ține de anumite obiective pe care și le propun cele două partide aflate la guvernare. Nu trebuie să fie o surpriză pentru nimeni dacă cele două iau uneori decizii contraintuitive. Discuțiile în momentul de față în jurul datei prezidențiale au legătură în mare măsură cu momentul creșterii pensiilor, moment care poate fi folosit pentru câștigarea a cât mai mult capital electoral”, a precizat pentru Libertatea sociologul Vladimir Ionaș.
De asemenea, reformarea aparatului bugetar presupune atenție. „Reforma instituțională e unul din subiectele de care vorbim din anii ’90, care nu cred că se va termina vreodată, pentru că în democrații arhitectura instituțională e în continuă schimbare.
La noi nivelul de politizare a modificărilor e foarte mare, mai ales când avem de-a face cu guverne de coaliție, cu alianțe politice, pentru că partidele mari, dar și cele mici, încearcă să împace multă lume. Pentru că ele plasează oamenii și în eșaloanele de mai jos, care nu sunt așa de vizibile.
Sunt unele eșaloane și de la nivel central, dar și de la nivel local, care sunt păstrare pentru membrii de partid sau simpatizanți. Uneori această categorie e afectată de constrângerile bugetare și e bine să existe și o disciplină financiară”, a afirmat George Jiglău, politolog și conferențiar universitar.
De altfel, politologul se declară sceptic privind măsurile în zona bugetară până la terminarea alegerilor. „Nu cred că se vor face pași decisivi până în alegeri. Depinde și de modul cum va fi guvernarea, dacă va fi în aceeași formulă (n.r. - PSD și PNL) sau dacă lucrurile se vor mai schimba.
Ar fi de dorit să se vorbească mai mult în public de schimbările care au loc, să fie transparență în ceea ce privește posturile publice. Per total, rămâne impresia că totul e un joc politic, ceea ce nu ajută la creșterea gradului de încredere a cetățenilor în instituțiile publice”, a conchis George Jiglău.
nasty1 21.06.2024, 10:14
Trebuie sa ai IQ-ul cat numarul de la pantofi ca sa crezi minciunile lui Ciolacu/PSD sau Ciuca/PNL! :)) Au promis ca nu mai fura, ca fac scoli, spitale, autostrazi etc, justitie corecta, reforma statului, ca reduc numarul bugetarilor, si nu se tin niciodata de cuvant. Totusi, de 34 de ani, romanii prefera sa-si dea votui acelorasi hoti, sperand de fiecare data ca rezultatul va fi altul: ca nu vor mai fura, ca vor face ceva si pentru toti romanii. Neam de "inteligenti" condusi de hoti...
Sorin.0 21.06.2024, 10:20
De aici și graba pentru alegerile ce sunt dorite în septembrie, nicidecum mai târziu. Tocmai pentru a mai salva voturi pentru PSD. Dacă guvernanții nu au un "polițist" care sa urmărească pas cu pas îndeplinirea obiectivelor Normale, nu se face nimic pentru România. Trist!
Dragan1952 21.06.2024, 10:26
Toate aceste acțiuni ar trebui vazute dintrun spectru mai larg Adică și cu bagajul adus de guvernările anterioare Apoi cine credeți că șiar bate cuie în talpă în an electoral?
nasty1 21.06.2024, 11:04
Vorba lu' Ciolacu de la preluarea mandatului de premier: "Trecem de la fapte la vorbe"! :)))
Dymy 21.06.2024, 12:55
Multumim romanilor nepasatori, naivi, inculti pentru votul acordat minciunilor si hotiilor. Multumesc anticipat Ringier pentru blocare comentariu