Rep. Moldova, la 33 de ani de independență: 40.000 de oameni au sărbătorit marți seara la Chișinău. Maia Sandu: „Alegem să ne ridicăm”, spre UE | VIDEO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președinții celor trei țări baltice - Estonia, Letonia și Lituania - au semnat marți, 27 august, de Ziua Independenței Republicii Moldova, o declarație comună prin care își reafirmă sprijinul pentru integrarea statului vecin în Uniunea Europeană (UE). Demersul survine cu mai puțin de două luni înainte de un referendum privind aderarea la UE inițiat de președinta prooccidentală Maia Sandu și contestat de actorii politici proruși.
Cuprins:
Declarația comună, publicată pe site-ul Guvernului Republicii Moldova, începe cu precizarea președinților celor trei țări baltice că s-au întâlnit marți, 27 august, la Chișinău, la invitația omoloagei lor din Republica Moldova pentru a-și „reafirma sprijinul” de „neclintit pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”.
„Suntem o familie”
Alar Karis (Estonia), Edgars Rinkēvičs (Letonia) și Gitanas Nausėda (Lituania) reamintesc că țările lor, foste membre ale Uniunii Sovietice, la fel ca Republica Moldova, au trecut acum 20 de ani prin același „moment crucial” în privința UE și s-au ales doar cu beneficii.
„Apartenența noastră la Uniunea Europeană a consolidat statul de drept și democrația în țările noastre, a sporit securitatea și a îmbunătățit viețile cetățenilor noștri. Ne-a adus creștere economică, extinderea economiilor noastre, modernizarea infrastructurii, dezvoltare socială și îmbogățire culturală”, subliniază ei.
Cei trei președinți își declară solidaritatea față de aspirațiile europene ale Republicii Moldova și se angajează să ofere expertiză în acest proces, atât pentru reforme, cât și pentru consolidarea rezilienței „împotriva amenințărilor hibride și a dezinformării”.
„Considerăm că o Moldovă unită, democratică și prosperă este în beneficiul nu doar al cetățenilor săi, ci și al întregului continent european. (…) În această zi semnificativă, când Republica Moldova își sărbătorește independența, așteptăm cu nerăbdare ziua în care Moldova va deveni parte a familiei Uniunii Europene, realizându-și pe deplin potențialul și aspirațiile”, se încheie declarația comună semnată de Alar Karis, Edgars Rinkēvičs și Gitanas Nausėda.
Președinții celor trei țări baltice au fost primiți la Chișinău de către premierul Dorin Recean, care a numit statele baltice o „sursă de inspirație” pentru Republica Moldova. De altfel, Estonia, Letonia și Lituania au fost percepute mereu cu respect de către cetățenii prooccidentali ai Republicii Moldova, atât pentru felul în care au luptat împotriva dominației sovietice, cât și pentru felul în care s-au dezvoltat ca state independente.
„Obiectivul nostru este să ne asigurăm că instituțiile sunt puternice și transparente, că legea este respectată, că în societatea noastră nu este loc pentru corupție și că drepturile fiecărui cetățean sunt protejate. Prietenii noștri baltici ne pot spune că fiecare acest pas merită efortul, iar beneficiile sunt clare și concrete - ele înseamnă locuri de muncă sigure și bine plătite, drumuri, spitale și școli mai bune, sate și orașe moderne”, a spus, la rândul său, șeful Guvernului Republicii Moldova.
Diagnosticată cu COVID-19, președinta Maia Sandu nu a participat la evenimentele prilejuite de Ziua Independenței și nici la întrevederea programată cu omologii săi baltici.
Evenimentele culturale cu această ocazie au început luni și se vor încheia miercuri seara, când în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău vor urca pe scenă trupa locală Alternosfera, invitata din România, Delia, și trupa ucraineană Okean Elzî.
Piața Marii Adunări Naționale, un simbol al ruperii de Moscova
Marți seara, circa 40.000 de cetățeni moldoveni au sărbătorit în Piața Marii Adunări Naționale, unde au fost prezenți invitații din țările baltice, iar Maia Sandu a transmis un mesaj video. De asemenea, potrivit Ziarului Național, pe scena din centrul Chișinăului au urcat, pe rând, Moldovan National Youth Orchestra, Ansamblul „Fluieraş”, Lupii lui Calancea&Guz&Surorile Osoianu, Satoshi, Irina Rimes și Loreen.
Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău este un loc simbolic al Republicii Moldova, unde sute de mii de oameni s-au adunat la 27 august 1991 pentru a cere votarea independenței și desprinderea de Uniunea Sovietică. Declarația de Independență a fost adoptată în acea zi de 278 de deputați. Recunoașterea oficială a Republicii Moldova a avut loc pe 2 martie 1992, odată cu obținerea statutului de membru al ONU.
Peste 30 de ani distanță, pe 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de candidat la aderarea la UE. „Un moment istoric”, a evocat în acea zi președintele Consiliului European, Charles Michel.
Din izolare, Maia Sandu a transmis un mesaj de recunoștință față de cei „care și-au făcut datoria și s-au îngrijit de soarta Moldovei”. „De 33 de ani Moldova își construiește propriul destin. În 1989 neamul nostru s-a adunat în această piață - Piața Marii Adunări Naționale - și a cerut libertate, independență, grafie latină și dreptul la autodeterminare, iar, peste doi ani, a fost votată Declarația de independență. Le datorăm recunoștință (…). Nu am sta azi aici fără cei dinaintea noastră, iar noi, la rândul nostru, avem responsabilitate în fața celor ce vin după noi”, a transmis ea.
Acest mesaj vine cu mai puțin de două luni înainte de referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE, programat pe 20 octombrie, în aceeași zi cu turul întâi al alegerilor prezidențiale.
Procesul de aderare este sprijinit mai ales de România. „Transmit felicitări cetăţenilor Republicii Moldova cu prilejul Zilei Independenţei! Sunteţi parte a marii familii europene. România va continua să ofere Republicii Moldova sprijin strategic pe toate planurile”, a dat asigurări președintele Klaus Iohannis.
Transmit felicitări cetățenilor R.Moldova cu prilejul Zilei Independenței! Sunteți parte a marii familii europene, iar continuarea eforturilor actuale va transforma aderarea la UE în obiectiv îndeplinit. ?? va continua să ofere ?? sprijin strategic pe toate planurile.@sandumaiamd— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) August 27, 2024
Moldovenii înclină spre aderarea la UE
Conform sondajelor, cetățenii Republicii Moldova înclină spre aderarea la blocul comunitar. Unul dintre ultimele sondaje făcute publice, pe 30 iulie, de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu CBS-AXA, 65,8% dintre respondenții deciși să participe la referendum ar vota „pentru”, iar 34,2% - „contra”.
Circa 18% dintre respondenți consideră că, după aderarea la UE, în Republica Moldova se va micșora nivelul de corupție, 17,9% că se va mări libertatea de a călători în UE, iar 13,8% că se vor îmbunătăți serviciile medicale. Printre reformele prioritare pentru aderarea la UE, 50,6% din respondenți au menționat combaterea corupției, 33,8% – impulsionarea dezvoltării economice, iar 32,6% – accelerarea reformei justiției, semnalează IPRE.
Pe de altă parte, sondajele cu privire la alegerile prezidențiale o indică pe Maia Sandu câștigătoare, dar din turul doi.
Maia Sandu (52 de ani) a fost aleasă președintă a Republicii Moldova pe 15 noiembrie 2020, cu 57,72%, cu aproximativ 15% mai mult decât predecesorul ei, socialistul prorus Igor Dodon.
Ilan Șor, noul pion principal al Kremlinului la Chișinău
La rândul său, Igor Dodon, un promotor al mai multor politici dorite de regimul de la Moscova în Republica Moldova, nu candidează la următoarele alegeri prezidențiale, dar insistă pentru boicotarea referendumului privind aderarea la UE. Un apel la boicotarea referendumului a fost făcut și de fostul premier Ion Chicu, asta deși formațiunea sa politică a semnat „Pactul pentru Europa”, prin care semnatarii se angajează să nu se abată de la obiectivul integrării europene.
Un exponent mai deschis al Kremlinului, oligarhul fugar Ilan Șor, care se ascunde de justiția moldoveană la Moscova după ce a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru rolul său în „Furtul miliardului”, face propagandă de zor și investește în picarea referendumului.
Fondator al blocului politic „Victorie - Pobeda”, înființat în primăvara acestui an la Moscova, Ilan Șor și un alt oligarh fugar, Veaceslav Platon, au cheltuit în iunie și iulie 136.000 de euro pentru promovarea pe Facebook a unor narative ale Kremlinului, inclusiv privind compromiterea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la UE, după cum arată un raport întocmit de WatchDog.
Principalele narative: referendumul este inutil; guvernarea exercită presiuni asupra regiunii autonome Găgăuzia; guvernarea sperie lumea cu războiul; negocierile de aderare la UE se datorează Ucrainei; guvernarea acceptă orice condiție impusă de UE.
Actorii proruși din Republica Moldova promovează narațiunile anti-Occident și anti-UE prin exacerbarea problemelor privind drepturile minorităților naționale, îndeosebi cele din Transnistria și Găgăuzia.
„Scopul principal al acestor campanii sponsorizate este de a semăna panică în societate, de a discredita procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și de a spăla imaginea Rusiei. Totodată, observăm că Rusia se pregătește activ pentru destabilizările din timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrare europeană”, notează WatchDog.
Un referendum pentru viitor
Această sumă de 136.000 de euro este infimă însă pe lângă cheltuielile angajate de Șor pentru a prelua puterea în Republica Moldova și pentru a scăpa astfel de închisoare. Autoritățile moldovene au confiscat sume imense la vamă aduse de „curierii lui Șor” pentru finanțarea activităților politice și propagandistice.
De exemplu, autoritățile moldovene au confiscat peste un milion de euro în timpul perchezițiilor pe aeroportul din Chișinău și în diverse locații din Republica Moldova după revenirea de la Moscova a participanților la lansarea blocului „Pobeda”.
Aceste acțiuni, desfășurate pe fondul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, denotă că Republica Moldova este la răscruce, iar referendumul din 20 octombrie poate fi un indiciu al căii pe care și-o doresc majoritatea cetățenilor din stânga Prutului: înapoi sub conducerea unor oligarhi proruși care au slăbit Republica Moldova fără impunitate și care înclină spre o vasalitate față de Rusia sau înainte spre Uniunea Europeană, cu acces la cea mai mare piață comună din lume, prosperitate, stat de drept, protecția drepturilor minorităților etc.
Ținând cont de soarta Armeniei, care s-a bazat înșelător pe Moscova pentru a păstra Nagorno-Karabah, de soarta Belarusului, condusă de 30 de ani încoace de un aliat al Kremlinului care își izolează țara, dar mai ales de soarta Georgiei și cea a Ucrainei, Rusia a arătat în numeroase ocazii că nu poate fi o „binefăcătoare” și o „protectoare”.
Sfantul__Cuvios_Pafnutie 28.08.2024, 22:47
Şi vreo 50 de milioane de moldoveni adevăraţi (nu colonişti români aduşi de Antonescu) au protestat împotriva românizării Moldovei fluturând steaguri ruseşti şi cerând sprijinul Federaţiei Ruse pentru integrarea imediată în Uniunea Eurasiatică, adevărata patrie a Moldovei. A, şi eliberarea Moldovei de Vest de sub jugul antonescian român pentru ca să fie oprită epurarea etnică făcută de nespălaţii valahi ce murdăresc sfintele pământuri ruseşti străvechi. Rublele pentru acest mesaj de propagandă pot fi donate în conturile lui Parpalache, PentruPace şi Cătălin, să bea şi gura lor ceva. La mulţi ani, Moldova, m . . . e Imperiului şi Liderului Suprem.