„Am făcut şapte piese pentru noul album. Rămâne de aranjat, mixat, şi probabil că în toamnă o să iasă albumul. O piesă sigur o să o scoatem pe piaţă. Titlul albumului nu e încă definitivat, dar ne gândeam să îl numim «Cărare în timp».  E un alt stil. E mai metal, mai altfel. Şi sunt cam cele mai bune piese pe care le-am făcut vreodată“, spune Kempes.

Ştie însă că nu e tocmai uşor să răzbaţi pe piaţa muzicală actuală, pentru că rockul nu îşi mai are rolul cuvenit în play-listurile  radio-urilor sau la TV.

„După revoluţie, 90% din radiouri dădeau rock. Toate variantele de rock. Acum ceea ce asculţi la radio e cu totul altceva. Eu cred că la piesele pe care le-am făcut, chiar am ceva de spus în rockul românesc. Într-o ţară civilizată şi la nivelul meu, în 6 luni eram numărul 1. Ca să dau o piesă nouă, trebuie să mă duc la trei radiouri…apoi o difuzează o dată sau de două ori şi …gata. Nu prin rotaţie. Aşa e sistemul la români. Şi la radio şi la TV, la fel. Difuzează o piesă în emisiune şi atât“, spune Kempes.

Critică dur muzica actuală, mai ales când vine vorba de versuri, care în opinia sa sunt „ceva de speriat“.

GEO_1775dfIcon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 11

::placeholdeR–>

Totuşi, el crede că se mai poate salva ceva, însă totul depinde de „o mână de oameni care pot să manevreze“. „De sus se poate schimba totul. În sensul de a schimba ce trebuie să dai mulţimii“.

„Aşa a trebuit să fie. Să fiu la pământ şi să cresc din nou“

După ce a „pribegit“ aproape zece ani în celălalt capăt al lumii, în Australia, unde a dat muzica pentru pensula de zugrav, Kempes a decis să revină în ţară şi să urce din nou pe scenă. Acolo unde îi este locul. Au trecut cinci ani de când s-a întors în România, unde i-a rămas sufletul, dar nu îi place să povestească mereu de trecut. Nici de Cargo, deşi numele lui va rămâne mereu legat de trupa care l-a făcut celebru şi pe care a făcut-o celebră, între anii 1989-2003. Şi nici de perioada petrecută în Australia sau de accidentul de motor.

„Nivelul de acum 15 ani era mult mai ridicat din punct de vedere muzical. Acum, când asculţi radioul, îţi pui mâinile în cap. Lăsând muzica la o parte, textul e ceva de speriat. Şi nu cred că se va schimba prea curând ceva. E dureros când vezi că nu vine nimic în urmă. Dar trendul e mondial. După ce se duc Judas, Sabbath … nu mai vine nimic în urmă care să ajungă la acelaşi nivel. Trupele vechi, bucată cu bucată, se vor duce şi nu mai vine nimic în urma lor. E trist, dar din păcate ăsta e adevărul“, a precizat artistul.

Spune că nu a plecat din ţară de prea mult bine, dar că sufletul i-a rămas mereu în aici. A vrut să facă o schimbare radicală şi era decis atunci să renunţe şi la muzică. Dar dragostea lui pentru rock şi motoare a doborât orice obstacole.