Dacă vrei să iei tramvaiul de la gară spre Piața Unirii și nu cobori la catedrală, atunci ești obligat să treci prin Piața 700. Un loc preferat și de hoții de buzunare care dau atacul în mijloacele de transport. Pe acolo trec zilnic o sumedenie de corporatiști care lucrează în City Business Centre, care a fost, la un moment dat, prima clădire de birouri din zonă ce se încadrează în clasa A.

timis 1Icon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 17

Acum sunt mai multe clădiri moderne, înalte, cum vedem peste hotare, pline de birouri din care se vede o imagine dezolantă: un acoperiș gri sub care se ascund niște tarabe vechi. Un dezacord vizual! O antiteză tristă pentru Timișoara, lucru recunoscut și de primarul orașului încă de acum cinci ani.

::placeholdeR–>

Un proiect dat exemplu ținut în sertare 10 ani

În același timp, Robu spunea că nu sunt bani pentru modernizare. Nu s-a găsit niciun leu pentru Piața 700 în cei șase ani de când Nicolae Robu este primar al Timișoarei. Nu i-a găsit nici fostul primar Gheorghe Ciuhandu, care avea un proiect încă din anul 2008. Un proiect care a fost dat exemplu la târgurile de arhitectură de peste hotare, întocmit de o firmă renumită de profil din oraș.

În toamna lui 2008, Primăria Timișoarei a anunțat că vrea să schimbe total fața Pieței 700, printr-un parteneriat public-privat dezvoltat cu compania privată care a dezvoltat centrul de afaceri din zonă – faimosul CBC. Proiectul de reorganizare spațială a pieței a fost gândit de arhitecții Andreescu și Gaivoronschi, doi dintre cei mai renumiți arhitecți ai orașului. Proiectul a fost plătit de Ovidiu Șandor, cel care a construit City Business Centre, și dăruit apoi primăriei.

Prevedea transformarea Pieței 700 într-o poartă spre centru, cu o zonă pietonală largă, separată de traficul auto, cu pasaje pietonale care să lege piața de vechea cetate. Pe locul pieței agroalimentare și a celei de flori era vorba de amenajarea unei piațete moderne cu cafenele și terase, coborâtă sub nivelul străzii, în completarea celorlalte trei piețe cu care Timișoara se mândrește atât de mult: Piața Unirii, Libertății și Victoriei. Era gândit ca un spațiu de promenadă care să lege Piața 700 de zona vechii cetăți prin pasaje pietonale subterane și scări rulante, plin de spații comerciale.

Proiectul a fost atât de apreciat la acea vreme încât a fost dat exemplu la mari evenimente de arhitectură peste hotare, iar realizatorii și-l amintesc și acum până la cel mai mic detaliu.

„Piaţa 700 este o ruşine pentru Timişoara, din păcate asta-i situaţia şi acolo numai o intervenţie majoră poate să conducă la o schimbare. Acolo trebuie făcută o altă piaţă, cu un alt regim de acces. Acolo s-au dat autorizaţii să se construiască acele coşmelii în mijlocul pieţei. Te duci la City Business Center, când intri eşti cu spatele spre Piaţa 700 şi nu e deranjant, dar când ieşi dintr-o lume civilizată şi îţi apare în ochi priveliştea Pieţei 700 ai un disconfort. Acolo e lumea a treia…”, spunea, aparent mâhnit, primarul Timișoarei în anul 2013.

Andreescu & Gaivoronschi au mers cu proiectul CBC la Wolrd Arhitecture Festival din Barcelona, în 2010. Se mândresc și cu o nominalizare la The Mies van der Rohe European Architecture Award, în 2008.

„Noi ne mândrim cu proiectul acela, îl știm perfect. A fost o gândire de tip peisageră, am lucrat topologic. Se baza tot proiectul pe preluarea de către primărie a Spitalului Militar, dar din moment ce nu e al primăriei, e o ficțiune. Se făcea un parcurs pietonal care ajungea în curtea centrală a spitalului. Ajungea pasajul pietonal în curte, care se scufunda, la Budapesta este o scufundătură rotundă, la Gara Keleti, de acolo puteam să ne ducem și să ieșim în suprafață în mijlocul spitalului, care ar fi urmat să devină o instituție de cultură. Mai mizam apoi la o trecere către est, pe axa Bastion. Era o gândire care avea niște intenții urbanistice de regenerare, încă o dată, a cetății Timișoarei. Este un proiect pe care l-am prezentat în occident și ne-am mândrit cu el. Cu proiectul CBC am fost la o mare manifestare a arhitecturii. Noi n-am gândit ansamblul acela ca pe o insulă independetă, era integrat”, ne-a povestit Vlad Gaivoronschi, unul dintre arhitecții care a realizat proiectul.

Piața 700, studiu de caz pentru câțiva studenți din Lyon. Pentru Timișoara nu a fost o prioritate

Lumea a treia din Piața 700 a ajuns să fie reinterpretată și de viitori arhitecți din Lyon. În anul 2000, România, prin Timișoara, a devenit parte din Europan, un organism care din doi în doi ani organizează concursuri de arhitectură și urbanism pe variante europene. La un moment dat, șeful Europan a venit la Timișoara și a pus o echipă de studenți din Lyon să transforme Piața 700, ne-a mai povestit arhitectul timișorean.

„La vremea respectivă, noi am fost plătiți de Ovidiu Șandor să-l facem, el ne-a tot tras de mânecă să gândim chestia asta. Sigur, e o variantă destul de complexă, avem și variante ulterior gândite și la nivel, nu cu scufundătură, există mai multe posibilități de a ataca problema. Dar aceasta era cea mai categorică. Fără să devină Spitalul Militar altceva decât este, e păcat că nu s-a făcut acest schimb cu Armata Română, să aibă un spital modern în altă parte”, ne-a mai spus Gaivoronschi.

Primarul Timișoarei, Nicolae Robu, recunoaște că nu s-a interesat de proiect, dar a readus în discuție ideile lansate în urmă cu zece ani. Mai mult, el spune fără probleme că Piața 700 nu a fost o prioritate până acum în administrația lui.