Reportaj | Premieră pentru democraţia din România. În comuna Dumbrăvița a fost referendum pentru demiterea primarului. Nu a fost însă validat, din lipsă de cvorum

UPDATE: Referendumul din Comuna Dumbrăvița nu a fost validat, pentru că prezența la vot a fost de sub 30%.  S-au prezentat la urne 25.59%, dintre alegătorii din comuna Brașoveană. Astfel, primarul Zachiu Popa rămâne în funcție.

Edilul, aflat la al cincilea mandat, reprezintă PNL. Cei care au iniţiat referendumul şi au strâns semnături sunt reprezentanţii USR pe plan local. Conform Autorităţii Electorale Permanente, 4.083 de cetăţeni cu drept de vot trăiesc în Dumbrăviţa. La jumătatea procesului de votare, doar 683 de votanţi se prezentaseră la cele 3 secţii amenajate în comună. Pentru a fi validat referendumul, este nevoie de 1.225 de voturi valide. 

Interesul pentru politică în Dumbrăviţa a fost demonstrat la alegerile locale din toamna anului 2020, când primarul Popa a obţinut 811 voturi din totalul de 2.962 de voturi exprimate. Pe locul doi, la o diferenţă de 46 de voturi, s-a situat candidatul USR. 

Recomandări

Cazul fetiței de 12 ani, moartă de leptospiroză, o boală care poate fi luată inclusiv de la câini și pisici. Părinții acuză o eroare medicală. Cum justifică medicii decesul

Primarul, de la biserică la secţie

Istoria acestui referendum care sparge gheaţa în materie de democraţie pe plan local începe în octombrie anul trecut. Primăria condusă de Zahiu Popa a făcut toate demersurile posibile pentru ca acest referendum să nu aibă loc, susţine Anisia Costescu, consilier local USR: „Pe mine m-au ameninţat personal oameni din anturajul lui, soacra primarului m-a atacat pe stradă şi a încercat să mă bată”.

Primarul şi-a început duminica dând ture pe lângă secţia de votare din incinta primăriei şi discutând cu oamenii. Apoi Zahiu Popa a intrat în biserica de peste drum şi a ascultat slujba. A ieşit la 11.30, după ce a fost miruit printre primii şi s-a dus în biroul său din sediul Primăriei Dumbrăviţa. „Nu votez acum, am tot timpul”, a explicat primarul jurnaliştilor prezenţi. Oamenii, mai ales vârstnicii, au considerat că timpul lor e limitat şi au venit să voteze şi la secţia din primărie, şi la secţia din grădiniţa de vizavi.

Recomandări

Prima întâlnire faţă în faţă între Donald Trump şi Kamala Harris. Dezbaterea are loc în această noapte. Ce reguli trebuie să respecte candidații

„Ăsta n-ar trebui să mai bea apă în satul nostru!”, declară o bătrânică de 92 de ani, ieşind de la vot. „Ne-a făcut de râs, eram o comună de vază în judeţ. Ne-a stricat străduţa, au spart-o că pun canalizare şi n-au pus. Apa de la robinet n-o putem bea. Iar pământurile, uitaţi aici, câţi oameni nu şi-au primit titlul pentru pământurile lor”. 

Femeia scoate dintr-o pungă de plastic nişte dosare şi o listă cu 37 de oameni care încă n-au fost puşi în posesia terenurilor pe care le revendică. 

Soseşte liberalul de la centru

Bătrânica are o bucată de pământ care a scăpat de colectivizare, dar n-a scăpat de metodele administraţiei publice contemporane. „Nu vrea să mă pună în posesie, mă trimite la prefectură, prefectura mă trimite la primărie.” 

Aflând că primarul Zahiu Popa se află la birou, femeia se duce în baston şi cu dosarul la el. „Să-mi dai pământul!”. „Măicuţă, ştii că nu e la primărie, e la prefectură!”, „Nu-mi zice măicuţă, că are cine să-mi zică măicuţă.” 

Recomandări

România, văzută de pe Veseliei. Unde n-aţi înţeles?

Primarul o conduce afară pe femeie şi rămâne la vorbă cu paznicul primăriei, care a stat de la prima oră de veghe la intrarea în secţia de vot. Într-un Audi negru, soseşte Marian Popoiu, consilier judeţean PNL în Braşov. În cămaşă albă şi blugi mulaţi, omul de la centru ia pulsul situaţiei. Discută la o ţigară cu edilul, râd, dar fără veselie. 

„Dacă se duc să voteze să dea jos primarul şi nu reuşesc, ce zic vecinii?”

Consiliera Costescu de la USR intră în secţie să depună o sesizare pentru că primarul stă la intrare şi intimidează votanţii. Preşedinta secţiei de votare o priveşte mirată, pe deasupra ochelarilor: „Şi-acum ce ar trebui să fac cu sesizarea asta? Să părăsesc secţia sau…”. După câteva minute deliberative, sesizarea primeşte număr de înregistrare, dar nu se întâmplă nimic. Poliţiştii stau peste drum, în maşina lor, jandarmii, la fel. Primarul discută degajat la intrarea în secţie cu nişte lăutari care se pregăteau pentru o nuntă.

O femeie în rochie de seară se desprinde din alaiul de nuntaşi şi se duce în secţia de la Primărie. „Păi, cum să nu votez? Doamne fere’!”, îi spune ea soţului nedumerit. 

Democraţia e atât de fragilă. O undă încăpăţânată şi inexplicabilă după legile evoluţiei, care străbate lumea. „Am emoţii constructive”, le mărturiseşte primarul jurnaliştilor, frământându-şi mâinile pline de brăţări şi inele. 

„Oamenii se tem să nu se facă de ruşine. Că dacă se duc să voteze să dea jos primarul şi nu reuşesc, ce zic vecinii? Le e ruşine să nu piardă. Altora le e ruşine să nu-i vadă primarul, că stă aici şi-i vede”, teoretizează un localnic prezenţa la vot la referendumul din Dumbrăviţa. 

Cei care votează știu însă că rușinea e să nu încerci, nu să pierzi. Chiar și dacă primarul e vecinul de peste drum. 

Mulţi vârstnici la referendum

Bătrânii din comună vin mobilizaţi de curajul disperării. Ei nu au nimic de pierdut. Primăria nu le mai poate lua nimic, nu le mai poate promite nimic. Vor ce-i al lor. Pământul. Străduţa. Apa. Liniştea. Mulţi se plâng de o bandă de bătăuşi care terorizează Dumbrăviţa. „Şi poliţia nu face nimic, e ca şi cum n-avem poliţie”, oftează o pensionară blândă, cu broboadă.

Dumbrăviţa are cartierele ei de „asistaţi social”, unde copiii sug coji de pepene în faţa porţilor, câinii umblă cu felia de pită în gură, până găsesc un loc sigur, la umbră, să savureze prada. Căruţele cu cai umblă de colo-colo, cărând diverse, fân, lemne, deşeuri. Marginea satului e depozit de gunoaie „pentru toată lumea, toată lumea aruncă aici, să ştiţi”, dă asigurări un căruţaş.

Iar străzile din Dumbrăviţa sunt râcâite în fel şi chip de tentativele de canalizare. Asfaltul se întinde ştirb pe toate uliţele, ca un zâmbet fals. 

Tinerii nu s-au grăbit la vot, tinerii mizează pe iluzia vârstei lor, că totul încă se joacă. Câteva cupluri cu copii, puştimea din tabăra USR-ului şi cam atât. Dumbrăviţa e una dintre miile de comune care nu-şi permit să-şi ţină tinerii. 

„Primăria nu e a primarilor. Primăria e pentru lume”

Ca exerciţiu democratic, referendumul din Dumbrăviţa aduce o schimbare. Viaţa e prea scurtă să aştepţi patru ani pentru a-ţi exprima nemulţumirile legitime. 

Apoi, nu există limită de vârstă pentru a-ţi duce luptele. O spune bătrâna cu dosarul: „Din 2003, trei primari s-au schimbat de atunci, mă lupt să îmi recapăt pământul. Primăria nu e a primarilor, primăria e pentru lume. Şi-o să mă lupt în continuare”. 

Procesul de votare se va închide la orele 23:00. Locuitorii din Dumbrăviţa vor afla apoi și rezultatul unui referendum care, indiferent de concluzie, marchează un început. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro