REPORTAJ. Singurele zile în care Vama Veche mai seamănă cu ce-a fost. Oceanul de roșu de la granița cu Bulgaria
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Duminica trecută în Vama Veche a fost ca-n prima zi după Revelion. La finalul primului weekend călduros de la „marea relaxare” din pandemie, câțiva petrecăreți mahmuri își purtau pașii pe plajă, peste tot se făcea curățenie, iar străzile se goleau încet-încet odată cu lăsarea întunericului. Sunt mulți care spun că Vama nu mai e ce-a fost și au dreptate. Dar de duminică până marți, înainte de începerea sezonului, am găsit-o îmbrăcată din cap până-n picioare-n maci și liberă - și de oameni, și de kitschul despre cara atâta lume se plânge că pune, încet-încet, stăpânire pe ea.
Duminică seară, rockerii bătrâni își duceau veacul pe strada principală în continuare, dar lipseau cartoanele cu „Donați 1 leu pentru fondul de bere”. Mergeau în continuare bolizi de sute de mii de euro pe strada principală, dar plecau spre autostradă, nu intrau cu 20 la oră și muzica dată la maximum.
Jaguaru’ - cântărețul pe care l-ați putut vedea la Românii au talent - lipsea de la microfon, dar era la supermarket, pe terasă, la colț spre Stuf.
Am fost iarna, înainte sau după 1 mai în Vamă și-am văzut străzile pustii, doar cu umbrele oamenilor rămase imprimate pe nisip. Dar lipsa aglomerației de acum nu dă senzația de pustietate sau abandon, nu vezi magazine cu obloane trase și scânduri prinse-n cuie la ferestre. E doar un sat de graniță în așteptarea turiștilor, cum n-ai să-l vezi toată vară.
Vama, un veșnic șantier
Zecile de oameni care mai erau duminică seară în Vamă stăteau ciorchine la câmpurile de maci dinspre granița cu Bulgaria și de la intrarea în sat, pe stânga, la rulote. Un ocean de roșu care se revărsa, la apus, în marea din spate.
Plecarea lor însă n-a golit străzile cum se întâmplă după 1 mai sau la final de sezon: proprietarii, o bună parte din angajați și multe echipe de muncitori le-au luat locul. A fost un fel de revelion al ospătarilor - când n-au mai fost turiști să petreacă, au făcut-o ei.
Luni a fost zi de muncă în Vamă: toate șantierele duduiau. Urbanistic, satul arată deja ca Triunghiul Bermudelor - majoritatea pensiunilor și clădirilor par c-au eșuat ici-colo, la un colț de stradă. Dar încă apar construcții peste construcții, toate nelalocul lor: pensiuni roz de 4 etaje lângă case verzi de două, pe dreapta un camping cu căsuțe colorate, pe stânga case cu iz de insulă grecească. Unde erau parcări în care samsarii luau 10 lei pe zi (acum cer 20 în alte locuri) au răsărit clădiri la roșu tencuite-n repezeală. Dar încă două luni și la balcoanele pe care abia se usucă betonul or să fie și turiști.
Și-n jurul tuturor șantierelor sau unde este o bucată de câmp împrejmuită de garduri, sunt gunoaie peste gunoaie. Iar lângă ele, marketuri, supermarketuri, minimarketuri apărute de la un an la altul de nicăieri.
Plaja a devenit o mare de țarcuri
Pe plajă, luni la ora 10.00, suntem vreo zece rătăciți pe nisip și marea plină doar de meduze. La beach-baruri beau doar angajații, oamenii stau pe șezlonguri fără să-i mai întrebe nimeni dacă au mai plătit ceva. În dreapta, după Amphora, se mai plantează 30 de stâlpi pentru umbrele. În stânga, spre Stuf, un tir descarcă alte sute de mini-schelete metalice pentru umbrare pe plajă.
Toată plaja a devenit țărculețe, aproape că nu mai ai unde să vii seara și să stai cu fundul pe nisip, să asculți muzică și să bei o bere fără să dai cu capul într-o umbrelă sau să te-mpiedici de-un gard. Explicația au dat-o cei de la Stuf - trebuie să poată controla noaptea numărul oamenilor care vin pe zona de pe plajă pe care o administrează ei.
Pentru prima dată am găsit mese la discreție la tot ce-nseamnă local, bar sau crâșmă pe strada principală. Prețurile au urcat pe măsură față de anul trecut, cu măcar 50% la băuturi - și nici nu a început sezonul. Era liber la clătite, băieții butonau telefoanele și cele 10-15 tigăi erau întoarse pe ochiurile de aragaz: o imagine mai rară ca eclipsa de Soare de zilele trecute.
Vremea era încă prea rece pentru a dormi la cort - 13-14 grade noaptea - așa că în curțile mari se tăia iarba, nu erau ridicate decât unul sau două corturi, de sămânță, iar în capătul plajei, spre 2 mai, erau doar fix două peste care se revărsau macii crescuți în creastă. În continuarea lor, barca de la Cherhana se întorcea de la plasele din larg, probabil ultima încărcătură adusă la jumătate înainte de începerea în forță a sezonului.
Vezi o galerie foto cu Vama Veche cum rar o vei putea zări vara asta
