Mândria aromânilor de ziua lor: ”Noi nu avem nici un asistat social!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 23 mai, cei patru milioane de aromâni din toată lumea își serbează ziua etniei. Nu este ”ziua națională”, pentru că ei nu au o țară a lor. În România sunt 180.000 de aromâni și, după cum spune unul dintre lideri, niciunul nu este sărac, pentru că sunt învățați de mici să aibă bani munciți și acesta este secretul bunăstării lor.
Cuprins:
”Aromânii sunt răspândiți în Balcani, dar sunt și în Europa de Vest, în Germania, Franța, mai sunt comunități largi în SUA, atât pe coasta de Vest, cât și pe cea de Est, în Canada și în Australia. În Australia a fost chiar o tendință a aromânilor, la începutul de eră comunistă în România, prin anii 1950, când foarte mulți au fost închiși ca deținuți politici sau duși la muncă forțată. În zona Sydney, din câte știu, există o comunitate de peste 25.000 de aromâni. În România suntem aproximativ 180.000 de suflete și comunitatea noastră nu are nici un asistat social”, ne-a spus Constantin Damov, președintele Asociației ”Fara Armânească” (foto), Comunitatea Aromânească din România.
Au fost vecini cu familia lui Toma Caragiu la Bacău
Bunicul lui Constantin Damov, Costa, era originar dintr-un sat aromânesc din sudul Bulgariei de azi, în zona Peștera. În anul 1937 a avut loc un schimb de populații între România și Bulgaria, iar familia lui Costa a ajuns în Bacău, unde a deschis un han. Erau vecini cu familia lui Toma Caragiu. ”Eu am învățat de la bunicul meu că trebuie să am tot timpul bani munciți în buzunar”, spune Constantin Damov.
La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, familia lui Costa Damov a fugit din calea rușilor și s-au stabilit în Timiș, într-o comunitate de sași. Pentru că în scurt timp a reușit să-și întemeieze o gospodărie prosperă, comuniștii l-au deportat, în 1948, pentru patru ani, în Răchitoasele, lângă Vadul Oii, la muncă într-o orezărie. Ca să poată supraviețui, și-a săpat un bordei în pământ, pe care l-a acoperti cu crengi. Aceasta i-a fost locuința.
După patru ani, a venit în București. În noul tip de societate, unde trebuia să faci doar ce îți spune partidul comunist, Costa nu s-a lăsat până nu și-a deschis din nou o afacere proprie.
”S-a dus în Piața Obor și a stat câteva zile să vadă ce se întâmplă. După care a făcut rost de hârtie veche, ziare și reviste, pe care a adus-o teancuri acasă. A tăiat hârtia frumos și a lipit-o cu lipici făcut din făină și apă, în așa fel încât să devină pungi care să susțină un kilogram de marfă. Ducea pungile în Obor dimineața și le vindea țăranilor, care, în acest fel, aveau în ce să le pună marfa clienților. Prin acest comerț cu pungi reciclate, care a prins foarte repede, a strâns din nou bani. A fost primul de pe strada pe care locuiam care și-a putut cumpăra o Dacie. Când aveam patru ani, m-a luat partener de afacere. Eu îi tăiam hârtia și puneam sacoșele teanc. În fiecare zi primeam câte un leu sau doi, ca să mă obișnuiesc să am mereu bani munciți în buzunar. Acesta este secretul aromânilor”, ne-a spus, cu nostalgie, nepotul lui Costa Damov. Constantin Damov are acum o afacere properă, în domeniul reciclării.
Aromânii sunt considerați urmașii latinizați ai vechilor traci
Aromânii sunt considerați urmașii latinizați ai vechilor traci sud-dunăreni, așa cum românii sunt urmașii latinizați ai tracilor nord-dunăreni, adică dacii. În perioada Imperiului Otoman, ei erau numiți ”nemurile iflac„ sau ”efalac”, pentru a desemna populații latinofone din toată Peninsula Balcanică, inclusiv cei din Țările Române.
În sudul Dunării, acești ”iflac” aveau anumite drepturi izvorâte din faptul că adminstrau securitatea căilor comerciale din zonele în care locuiau. Aromânii au fost foarte buni comercianți și au avut grijă de căile lor comerciale. De aceea au fost bogați, deseori chiar foarte bogați.
Împărații Austriei au avut un adânc respect pentru aromâni
Pentru știința lor ”de a face”, în anul 1782, un oarecare Jefarovici este înnobilat de împăratul Austriei, pentru că izbutise să colonizeze circa 500 de familii de macedo-români.
Întemeietori de fabrici, ateliere și tipografii, aceștia au pus în valoare, printre altele, bogațiile Ungariei și au fondat marile companii comerciale care legau economic Apusul și Răsăritul Europei.
Mai mult, familia Sina, înnobilată de împăratul Francisc I, în 1818, pune bazele Creditului Agrar Ungar, întemeiază Societatea de Asigurare Maghiară, participă la promovarea căilor ferate, a navigației cu vapoare, creează Muzeul Național, Academia Comercială, Teatrul Național, Conservatorul, Corpul pompierilor și Palatul Academiei de Știinte Ungare.
"În fața acestor mărețe opere, un glumeț ar putea spune că baronul Sima a întemeiat, cu ajutorul ungurilor, statul maghiar însuși", spune istoricul Victor Papacostea.
Dintre români, mama lui Mihai Viteazul avea origini aromâne, iar mari personalități ale culturii noastre, printre care I.L. Caragiale și Toma Caragiu, au fost aromâni.
Comunitatea aromânilor din România va deschide prima bibliotecă digitală cu cărți în limba aromână, care va cuprinde 7.000 de volume, unele unicat, toate fiind în curs de scanare.
Citește și:
EXCLUSIV / Ce s-ar fi făcut Gică Hagi dacă nu ajungea fotbalist. ”Taică-su îi aranjase să fie șef de sală”
