„Responsabilitatea de a nu provoca”. Trei specialiste în drepturile omului vorbesc despre cum sunt învinovățite femeile pentru violența împotriva lor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Violența împotriva femeilor nu este un fenomen izolat. Ea se întâmplă în rândul adolescenților, în casele femeilor din rural sau chiar în Parlamentul României, așa cum a arătat Libertatea. „Abuzul nu mai este excepția, devine normalitate”, spun cele trei specialiste în drepturile omului invitate, cu ocazia Zilei Femeii, la o discuție organizată de One World Romania.
Cuprins:
- Tehnica de manipulare
- Normalizarea hărțuirii
- Victimele, învinovățite pentru abuzurile suferite
- Reacția lui Marcel Ciolacu „pune responsabilitatea tot pe femei”
- „În partidele politice, deciziile se iau seara, la bar”
- Evoluția conștientizării abuzului în rândul adolescenților
- Femeile din rural: abuzul este la ordinea zilei
- Înainte de începutul festivalului de film documentar și drepturile omului One World Romania #16, reprezentanții au organizat o proiecție a documentarului despre hărțuire The Yellow Ceiling, urmată de o discuție pe aceeași temă cu trei activiste feministe.
Documentarul vorbește despre experiența mai multor foste eleve ale Școlii de Teatru din Lleida, Spania, care au fost abuzate fizic și psihic de către doi dintre profesorii lor de teatru. Fetele, atunci cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani, au fost manipulate de șarmul în special al unuia dintre ei. De asemenea, relații pe care le întrețineau cei doi profesori erau cunoscute în școală de celelalte cadre didactice.
20 de ani mai târziu, timp în care bărbatul a continuat să-și abuzeze elevele, femeile au format un grup de suport atât pentru ele însele, cât și pentru alte victime ale abuzului.
Cele nouă femei povestesc despre manipularea și relația de putere în care s-au regăsit în timpul anilor de școală. Între 2018 și 2019 au depus plângere împotriva lui, însă cazul a fost prescris - faptele întâmplându-se cu prea mult timp în urmă.
Profesorul a fost totuși dat afară, dar a primit și o compensație de aproape 60.000 de euro.
Tehnica de manipulare
În astfel de situații, precum cea descrisă în documentar, agresorii folosesc diverse tehnici de manipulare și grooming: un bărbat charismatic care își laudă victima și în același timp o vulnerabilizează, ca s-o poată salva.
Profesorul le făcea pe fete să simtă speciale, se împrietenea cu ele, le plasa în roluri importante în piesele de teatru. Sub pretextul exercițiilor de teatru, majoritatea cu tentă sexuală și inconfortabil de intime pentru adolescenți de 14-15 ani, le atingea și săruta, le întreba lucruri despre viață amoroasă. Le chema acasă la el pentru o seară de film, apoi întreținea relații sexuale.
În continuarea temei abordate în documentar, a urmat o discuție despre ramurile abuzului și hărțuirii, alături de cele trei invitate care luptă în România pentru drepturile femeilor.
Normalizarea hărțuirii
Loredana Urzică, directoarea eLiberare, asociație ce luptă împotriva traficului de persoane și a exploatării sexuale din România, a adus în discuție normalizarea acestor tipuri de hărțuire care are loc în rândul adolescenților, fenomen pe care l-a observat în cadrul studiilor pe care le-a dezvoltat în organizație.
„Una din întrebări era nu sunt confortabil/ă cu… dar toată lumea o face și e una dintre cele mai bifate variante de către fete”, explică Loredana. „Atunci, ceva care nu e normal devine normal; când multă lume o face, devine un comportament normalizat. Abuzul nu mai este excepția, devine normalitate”.
Andreea Rusu, directoarea Centrului FILIA, a amintit de cazul de hărțuire al lui Ștefan Stânciugelu, cercetător la SNSPA, împotriva unei studente. Confruntat cu acuzația, facultatea l-a retrogradat de la titlul de profesor la cel de cercetător, argumentând că „i-au luat ce avea mai de preț, contactul cu studentele”, povestește Andreea.
Victimele, învinovățite pentru abuzurile suferite
În cadrul discuției, a fost abordată și dimensiunea victimelor învinovățite pentru abuzul suferit, jumătate dintre români cred că violul este justificat, spune Ionela Băluță, profesoară la Facultatea de Științe Politice a Universității din București și cercetătoare în studii de gen.
„50% dintre familiile identificate ca tradiționale consideră că, dacă o femeie nu e îmbrăcată cum trebuie, dacă a acceptat să meargă acasă la un bărbat, e de acord să fie violată”.
Făcând referire la seria de articole publicată zilele trecute de Libertatea despre abuzurile din Parlament, Ionela Băluță arată că prin declarațiile precum „există niște apropouri, dar eu sunt serioasă și știu cum să gestionez situația și nu se sare calul”, femeile perpetuează ideea că e de datoria lor (și a tuturor femeilor) „să nu purtăm fuste scurte, să fim provocatoare. E o idee care apasă pe umerii femeilor și sunt și femei care judecă alte femei”.
Reacția lui Marcel Ciolacu „pune responsabilitatea tot pe femei”
Amintind și recenta acuzație de hărțuire a ministrul muncii, Marius Budăi, care și-a sunat insistent noaptea o colegă de partid, alături de reacția lui Marcel Ciolacu, președintele PSD, profesoara Băluță spune că declarația afundă și mai tare ideea de vină asupra victimei:
„Spune ceva și mai grav, nu că nu este nicio problemă, ci că soția lui niciodată nu ar fi răspuns la telefon noaptea. Nu numai că nu e nicio problemă, ci vina a fost a acelei colege care a răspuns la telefon la două noaptea. E povestea cu responsabilitatea femeii de a pune stop, de a nu merge mai departe, de a nu provoca”.
„În partidele politice, deciziile se iau seara, la bar”
Profesoara de Științe Politice face referire și la fenomenul de excluziune deseori întâlnit în politică, pe bază de gen. „De ce era singura femeie care accepta să meargă cu bărbații la bar? Păi, pentru că în partidele politice deciziile se iau seara la bar, ne-o spun toate cercetările, nu în camerele de ședință. Acolo ei vin și-o votează formal. Jocurile și aranjamentele se fac seara la bar. Și femeile care se duc acolo și se plâng că au fost hărțuite. «Da’ ce căutai acolo?»”.
Dacă rămâi în limitele respectabilității, tu nu ai acces nici la putere, nici la decizie, trebuie să vii devreme acasă, să ai grijă de copii. Dacă te expui unor abuzuri, tot tu ești judecată, dacă n-ai respectat regulile, ți-ai asumat cumva.
Evoluția conștientizării abuzului în rândul adolescenților
Discuția a continuat în direcția adolescenților și a capacității lor de a înțelege fenomenul. Andreea Rusu, directoarea Filia, a confirmat că în orașele mai mari precum București, Cluj, Constanța, Iași, tinerii sunt mai deschiși, mai feminiștii, chiar și unii băieți. „Dacă în 2019 aveam 15 voluntari și 50 de aplicații de voluntari, anul trecut am avut 350 de aplicații. Cred că deschiderea tinerilor la teme de feminism, violență, hărțuire sexuală e mult mai mare și toleranță lor față de astfel de situații e mult mai mică”.
Chiar și cu această creștere, problema rămâne că astfel de activități sunt conduse de câteva ONG-uri care pot ajunge la un număr restrâns de oameni. „Atât timp cât nu ai o campanie națională cu fonduri serioase, făcută de autorități, o să rămânem la picătură în ocean pe care o ating Filia și trei-patru alte organizații”, adaugă Andreea Rusu.
Femeile din rural: abuzul este la ordinea zilei
Aceasta a povestit și despre realitatea femeilor din mediul rural, la celălalt capăt față de situația din urban. Un element-cheie în zona rurală e relativizarea gravității violenței, care vine și din felul în care oamenii trăiesc în fiecare zi. Pentru că abuzul a devenit norma, nu pare ieșit din comun, ci la ordinea zilei.
Nu avem cercetări care să vorbească despre asta și avem nevoie de cercetări calitative care să ajungă într-o intimitate cu femeile astea, în care să-ți mărturisească că ele sunt violate în fiecare seară. Ajung să relativizeze un nivel de violență pe care noi îl considerăm extrem.
Este nevoie de date despre violența împotriva femeilor pe care statul să le colecteze, insistă și Ionela Băluță.
„Dacă noi nu avem date, toate politicile noastre publice sunt o glumă. Noi nu știm unde stăm, ce se întâmplă în societate”.
User Șters 11.03.2023, 19:38
Ar fi fost interesant daca autoarea articolului cât și cele trei cercetătoare ar fi adus și un link sau o sursa pentru studiul întreprins cât și date concrete. Îmi place mult cum libertatea in ultimele zile scrie articole despre cum femeile sunt foarte maltratate in Romania, dar cu date scoase din context (poate) pentru un efect mai dramatic. De exemplu despre violența și abuzurile împotriva femeilor. De ce nu se prezintă o comparație cu abuzurile împotriva bărbaților? Nu o fi la fel de mare, dar dacă vedem că sunt apropiate ca procente putem să ne dăm seama că societatea romanesca e violenta in general, nu așa de misogina. Mai apoi sa se prezinte un context și despre abuzurile femeilor împotriva bărbaților despre care nu se vorbește deloc. Să vedem acolo un procent pentru a compara. Una e când zici că 50% din femeile din Romania sunt abuzate și alta când spui că poate și 40% din bărbați sunt abuzați. Altfel suna, nu? Toate formele de abuz și violența nu sunt ok deloc, dar nici nu trebuie sa o dam pe cealaltă extremă in care femeile sa fie privite doar ca victime și oricare critica adusa lor sa fie catalogata drept misoginism deoarece următoarea generație (și deja se întâmplă dacă ești atent) de fete nu o sa accepte critica deloc. Și ce fel de oameni o să ajungă daca tot ce fac ele e corect și toate eșecurile lor personale și profesionale o sa fie puse pe seama misoginismului societății atât de tare adus în discuție? Neasumare de multe ori.
LauraPetrescu 11.03.2023, 21:36
???
Firmy193 12.03.2023, 14:09
Ai fost abuzat sexual de o femeie? Săracul de tine. Cred că ai rămas traumatizat.