Revista Science: De unde ar putea proveni mutația COVID-19, descoperită în Marea Britanie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pacienții imunocompromiși care sunt infectați cu COVID-19 pentru o perioadă lungă pot să aibă un rol important în apariția mutațiilor virusului, arată revista Science, într-un articol amplu.
Cuprins:
În luna iunie, virusologul Ravindra Gupta, de la Universitatea Cambridge, a auzit despre un pacient cu cancer care fusese internat în urmă cu o lună într-un spital local și încă avea virusul. Pacientul era tratat pentru un limfom care recidivase și i se administrase rituximab, un medicament care epuizează celulele B producătoare de anticorpi. Acest lucru i-a îngreunat vindecarea de COVID-19.
Virusologul, care studiază modul în care apare rezistența la medicamentele HIV, a devenit interesat de acest caz și a participat la tratarea pacientului.
Din păcate însă, bolnavul s-a stins în august, la 101 zile de când a fost diagnosticat cu COVID-19. Acesta nu a putut fi salvat, deși i-a fost administrat medicamentul remdesivir și a primit de două ori plasmă de la pacienți vindecați de coronavirus.
În acest timp, Ravindra Gupta a studiat secvențele genomului din coronavirusul care a infectat pacientul și a descoperit că SARS-CoV-2 a dobândit mai multe mutații care ar fi eliminat anticorpii.
Noua tulpină, de la un pacient imunocompromis
Cercetarea lui Gupta, publicată recent pe medRxiv - un site care publică rapoarte preliminare despre lucrări care nu au fost certificate -, a devenit o piesă de puzzle crucială pentru cercetătorii care încearcă să înțeleagă importanța B.1.1.7 - noua variantă SARS-CoV-2, găsită pentru prima dată în Regatul Unit.
Noua tulpină, care pare să se răspândească mult mai repede decât altele, conține una din mutațiile găsite de Ravindra Gupta, iar cercetătorii cred că de fapt ar putea să provină de la un pacient imunocompromis care a avut o infecție de lungă durată.
„Este o ipoteză perfect logică și rațională”, spune cercetătorul specializat în boli infecțioase Jeremy Farrar, directorul Wellcome Trust.
Medicii trebuie să ia măsuri suplimentare de precauție pentru persoanele imunocompromise
Oamenii de știință încearcă încă să afle efectele mutațiilor din noua tulpină B.1.1.7, a cărei apariție a condus la măsuri drastice în Marea Britanie și la restricții de călătorie în alte țări din Europa.
Noua tulpină a virusului a atras atenția oamenilor de știință asupra potențialului rol în răspândirea COVID-19 al persoanelor cu un sistem imunitar slăbit. Dacă oferă virusului posibilitatea să evolueze în tulpini care se răspândesc mai repede, sunt mai patogene sau evită vaccinurile, atunci infecțiile cronice nu numai că sunt periculoase pentru pacienți, dar s-ar putea să modifice cursul pandemiei.
Este încă neclar dacă putem vorbi despre acest lucru în cazul de mai sus - monitorizat de Ravindra Gupta, dar infecționistul Jeremy Farrar consideră că este important ca medicii să se asigure că iau măsuri suplimentare de precauție atunci când îngrijesc astfel de persoane.
„Până nu știm sigur, cred că este necesară tratarea acestor pacienți în condiții destul de controlate, așa cum am face cu cineva care are tuberculoză rezistentă la medicamente”, a spus Farrar. Acesta a adăugat că atenția cercetătorilor s-ar îndrepta asupra pacienților cu cancer tratați prin chimioterapie, dar și asupra persoanelor imunocompromise din cauza HIV.
Trei modificări importante ale proteinei spike
Tulpina B.1.1.7 a atras atenția oamenilor de știință după ce a fost detectat un focar în Kent, unde infecțiile au crescut mult mai repede decât de obicei. Secvențele cercetate au arătat că virusul a acumulat o serie de mutații care au provocat 17 modificări ale aminoacizilor în proteinele virusului, opt dintre ele în proteina spike. Printre acestea sunt cel puțin trei care atrag atenția în mod special.
Una este 69-70del pe care a găsit-o și cercetătorul Gupta în Cambridge la pacientul la care virusul părea să se sustragă sistemului imunitar. Aceasta duce la pierderea a doi aminoacizi în proteina spike. În experimentele de laborator, Gupta a descoperit că lentivirusul proiectat pentru a transporta proteina SARS-CoV-2 cu această modificare a fost de două ori mai infecțios.
O altă modificare este N501Y, o mutație descoperită de biologul evoluționist Jesse Bloom, de la Centrul de Cercetare a Cancerului Fred Hutchinson, care a demonstrat că aceasta este strâns legată de de receptorul enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2), punctul său de intrare în celulele umane.
A treia modificare care îi îngrijorează pe cercetători este P681H, care modifică locul în care proteina spike trebuie scindată pentru a intra în celulele umane, pe care cercetătorii o văd la fel de importantă ca N501Y.
Oamenii de știință arată că SARS-CoV-2 dobândește de obicei doar una până la două mutații pe lună. Iar tulpina B.1.1.7 a revenit la acest ritm acum. De aceea, oamenii de știință cred că este posibil ca virusul să fi trecut printr-o perioadă lungă de evoluție la un pacient infectat cronic, care apoi l-a transmis. Persoanele cu un sistem imunitar slăbit pot oferi virusului această oportunitate, după cum arată datele strânse de cercetătorul Gupta.
Întrebarea pe care o pun oamenii de știință este dacă mutațiile care apar la pacienții imunocompromiși ar putea ajuta virusul să se răspândească mai rapid. Într-o lucrare din urmă cu câțiva ani, biologul evoluționist Jesse Bloom a arătat că unele dintre mutațiile virusurilor gripale de la pacienții imunocompromiși s-au răspândit ulterior la nivel global. „Este total posibil ca ceea ce se întâmplă la pacienții imunocompromiși să prefigureze ceea ce se întâmplă în viitor cu pandemia”, consideră Bloom.
Mai are vaccinul efect?
O întrebare apărută în urma descoperirii noii tulpini a coronaviruslui este dacă aceasta ar putea duce la forme mai severe ale bolii sau dacă vaccinul nu ar duce la nicio imunitate. Oamenii de știință spun că există puține motive pentru a crede acest lucru. În susținerea argumentelor lor, cercetătorii arată că vaccinurile și infecțiile naturale par să conducă la un răspuns imun larg care vizează multe părți ale virusului. Iar un alt argument vine tot din știință, și anume acela că virusurile rujeolei și poliomielitei nu au învățat niciodată să scape de vaccinurile care le vizează.
Uğur Șahin, șeful BioNTech care a dezvoltat vaccinul anti-COVID împreună cu Pfizer, a declarat recent că varianta britanică a coronavirusului diferă în doar nouă din mai mult de 1.270 de aminoacizi ai proteinei spike, iar din punct de vedere științific este foarte probabil ca răspunsul imun al vaccinului să poată face față și noului virus. În prezent, sunt în curs mai multe experimente care ar trebui să confirme această ipoteză în prima săptămână a anului 2021.
