Platforma Code for România a început duminică seară să centralizeze numărătoarea voturilor, realizată de Biroul Electoral Central. După numărarea a peste 95 la sută din voturi PSD conduce, urmat de PNL și USR-PLUS. Marea surpriză o constituie, însă, scorul realizat de AUR, o formație necunoscută publicului larg în urmă cu câteva luni. Rezultatele parțiale prezentate de Code for Romania sunt neoficiale, dar se bazează pe datele transmise de BEC.
Cuprins:
10:1507-12-2020Rezultate anunțate de BEC, după numărarea a 62,54% din voturi
PSD a câștigat alegerile parlamentare 2020 cu 29,83% din voturi, urmat de PNL - 24,66 % și USR-PLUS- 15,44%. Partidul AUR intră în Parlament, având 8,65 % din voturi, conform rezultatelor parțiale transmise de Biroul Electoral Central luni dimineață după centralizarea proceselor verbale din 62,54% din secţiile de votare. PMP și partidul lui Victor Ponta nu intră în Parlament.
Citește mai departe aici
06:3007-12-2020Rezultate parțiale după numărarea a 95% din voturi
Scorul obținut de AUR rămâne una dintre cele mai mari surprize ale alegerilor parlamentare. Partidul a ajuns la un procent de aproape 9, după centralizarea a 95% din voturi, adică 5 milioane de voturi.
O altă surpriză este legată de faptul că partidele PMP și ProRomânia nu ating pragul electoral
Surpriza acestor alegeri, partidul AUR apare, în acest moment, cu un procent de 8,6%, rezultat care îi asigură intrarea în Parlament. UDMR intră și el în parlament, cu 6,1%.
PMP și Pro România, însă, au strâns doar în jur de 4 procente după centralizarea a peste jumătate din voturi, sub pragul electoral de 5% impus partidelor.
Rezultatele parțiale confirmă momentan podiumul anunțat de sondajul exit-poll CURS-Avangarde, comandat de Antena 1.
Potrivit acestuia, PSD a devansat PNL cu un procent și jumătate la Camera Deputaților: 30,5%, respectiv 29% din opțiunile alegătorilor. USR-Plus are 15,9% din voturi, iar marea surpriză o reprezintă partidul AUR, care ar obține 5,2%, trecând astfel pragul impus formațiunilor politice pentru a intra în Legislativ.
La Senat, podiumul este același cu următoarele procente: PSD – 30,6%, PNL – 29,1% și USR-Plus – 16,4% . Acestea sunt urmate de UDMR – 5,7%, AUR – 5,3%, Pro România – 5% și PMP – 5%, arată datele exit poll.
Rezultatele EXIT Poll la parlamentare 2020 dau câștigător PSD, cu 30,5%, urmat de PNL cu 29% și USR-Plus cu 15,89.
AUR e creditat cu 5,2%, UDMR trece pragul electroal cu 5,7%, la fel ca Pro România și PMP - ambele cu 5%.
Dacă la locale, miza a fost guvernarea locală, la cele parlamentare vorbim chiar de bătălia pentru viitorul guvern. Pentru că cine va reuși duminică să ia suficiente voturi și apoi să formeze o coaliție care să depășească 50% din voturile din viitorul Parlament se va putea duce la Cotroceni cu un nume de premier pe care să-l propună președintelui Klaus Iohannis.
Ca de obicei în ultima vreme, bătălia principală se duce între PNL și PSD. Liberalii sunt la guvernare, dar au un guvern minoritar și vor ca după alegeri să formeze o majoritate care să-i scutească de emoțiile unei moțiuni de cenzură.
De cealaltă parte, social-democrații vor să revină la guvernare la mai bine de un an după ce au plecat de la putere.
Și Alianța USR-PLUS vrea la guvernare, are și o propunere de premier: pe Dacian Cioloș, în timp ce restul partidelor speră să prindă pragul electoral de 5% pentru a face parte din viitorul legislativ.
Listele cu candidații la alegerile parlamentare 2020 din fiecare județ au mii de cetățeni dornici de a accede în Parlament.
Pandemia a îngreunat desfășurarea campaniei electorale. Marile mitinguri de odinioară au dispărut, partidele s-au concentrat pe online, confruntările televizate au cam lipsit, la fel și dezbaterile despre programe, despre ceea ce vor să facă partidele dacă ajung la putere.
Dacă principalele partide și-au concentrat artileria grea de candidați la București, pe primele poziții, vezi: Ludovic Orban, cap de listă la Camera Deputaților, Gabriela Firea (PSD), prima pe listă, o bătălie puternică se duce și în țară.
Rămâi pe Libertatea pentru a aflat primele Rezultate alegeri parlamentare județe după ora 21.00.
La aceste alegeri desfășurate în pandemie și fără tensiunea prezidențialelor sau a localele, interesul sau disponibilitatea caselor de sondare a opiniei publice pentru a realizat un exit-poll pare mai scăzut. Disponibilitatea și resursele.
Astfel că va exista un singur exit-poll realizat de institutele de cercetări sociologice Avangarde și CURS, fiind acreditate de Biroul Electoral Central.
Rezultatele exit-poll-ului vor fi anunțate duminică, la ora 21.00, imediat după închiderea urnelor de vot, la Antena 3. Rezultatele de la exit-poll nu iau în calcul voturile de la secțiile din străinătate.
De altfel, cele două case de sondare au făcut sondaj exit-poll și la alegerile locale din septembrie.
Ultima lună a schimbat procentele partidelor în sondaje. Tragicul eveniment de la Piatra Neamț pare să fi afectat destul de puternic partidul de guvernământ, o recunosc chiar liberalii, însă nici opoziția nu a capitalizat pe măsură.
Două sondaje de opinie au apărut în ultima săptămână și chiar dacă acestea au cifre diferite, trendul lor arată cam același lucru.
Libertatea a publicat de altfel vineri o analiză a evoluției în sondajele de opinie din această campanie electorală.
Politologul Cristian Pîrvulescu vede trei scenarii posibile după alegerile de duminică. Într-un interviu acordat pentru Libertatea, Pîrvulescu estimează o prezență la vot mai scăzută decât la alegerile locale, dar mai ales decât la cele prezidențiale de anul trecut.
Primul scenariu invocat de Pîrvulescu este cel al unei coaliții de guvernare între PNL și USR-PLUS. Relațiile dintre cele trei partide sunt tensionate, campania a fost plină de atacuri, dar după scrutin, e de așteptat ca toată lumea să pună „plapuma pe foc” și să se concentreze pe negocieri privind guvernul.
Pîrvulescu crede că, indiferent de scor, USR nu va ceda ușor și va fi un partener dificil de guvernare pentru PNL.
„USR va negocia foarte greu. Nu mă aștept ca Cioloș și Barna să cedeze pentru că PNL are nevoie de voturile lor la formarea Guvernului. În Italia, partidele mici au dat inclusiv premierul pentru că fără ele nu se putea forma coaliția de guvernare‟, susține Cristian Pîrvulescu.
Un al doilea scenariu este cel în care PNL ar putea să încerce să guverneze cu partidele mici. Pentru asta liberalii ar trebui să ia peste 35% din voturi, iar PMP și UDMR să intre în parlament, adică să adune fiecare măcar 5%.
E o variantă puțin probabilă dată fiind animozitățile dintre unii lideri PNL și UDMR, dar în politică s-au văzut multe.
Social-democrații au părut în creștere în sondaje în ultima perioadă, apropiindu-se de PNL. Iar potențialul lor aliat, dar adversar la urne, Pro România - al lui Victor Ponta - e și el în creștere. Actualii și foștii pesediști ar mai avea nevoie însă de voturile UDMR, ale minorităților și încă de ceva susținere pentru a forma o majoritate, după care urmează un alt hop dificil: ca președintele Klaus Iohannis să accepte un premier din partea lor.
La alegerile parlamentare de duminică, veți putea vota în localitatea și în secția de votare la care apăreți înscris în Registrul Electoral – www.registrulelectoral.ro – cu domiciliul sau reședința (viză de flotant). Există și excepții: puteți vota în orice altă secție de votare din aceeași circumscripție, dar în altă localitate. În București, nu puteți vota în alt sector.
Dacă nu aveți viza de flotant sau adresa de domiciliu într-un anumit județ, nu puteți vota pentru listele electorale corespondente, ci trebuie să vă deplasați în județul unde aveți drept de vot.
Dacă dețineți o dovadă de reședință al cărei termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020, vă puteți exercita dreptul de vot la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 6 decembrie 2020 în circumscripţia electorală unde v-ați stabilit reşedinţa.
Dacă aveți domiciliul în municipiul București, iar în ziua votării vă aflați în raza teritorială a acestuia, votați numai la secția de votare unde sunteți înscris în lista electorală permanentă. Dacă sunteți omis din lista electorală permanentă la care este arondată strada unde aveți domiciliul, veți fi înscris pe lista suplimentară.<br>
Pentru alegerile parlamentare se vor folosi două tipuri de buletine de vot: pentru votul în secții și pentru votul prin corespondență.
Model buletin vot alegeri parlamentare pentru votul în secții
O particularitate a acestor alegeri și a celor precedente, locale, este dată de pandemie. Or, scrutinul reprezintă o provocare atât pentru organizatori, cât și pentru persoanele infectate sau aflate în carantină care vor să voteze.
Românii aflați în carantină sau în izolare pot vota la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Ei trebuiau să depună o cerere pentru urna mobilă, până cel târziu pe 4 decembrie pentru a-și putea exercita dreptul de vot.
În ultima perioadă avem o medie zilnică de peste 8.000 de noi infectări, iar numărul persoanelor aflate în izolare sau carantină a ajuns la peste 120.000. Un număr foarte mare, care transpus în termeni electorali, ar înseamna necesarul de voturi pentru circa 3 deputați de București.
În străinătate, votul a început încă de ieri. Pe 5 și 6 decembrie 2020, alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate își vor vota senatorii și deputații din circumscripția electorală arondată lor. Astfel, aceștia vor avea de ales patru deputați și doi senatori. Procesul de votare din cele 748 de secții de votare din afara țării, organizate de Ministerul Afacerilor Externe
Votarea se desfășoară în condiții de pandemie în toată lumea, astfel încât comentatorii politici se așteaptă la o prezență mai scăzută ca-n alte dăți sau decât față de alegerile prezidențiale, când miza era mai personalizată.
„Vor vota sub 100.000 în străinătate, probabil 50.000, dar pe fondul unei prezențe scăzute acest lucru contează‟, a declarat Cristian Pîrvulescu, pentru Libertatea.
Ambasadorul României în Germania, fostul jurnalist Emil Hurezeanu, se declara, într-un interviu acordat Libertatea, că românii din străinătate vor vota în număr mare.
„Eu cred că vor veni în număr mare, pentru că vor să participe la vot. Sunt naturalizați, au deja reflexe civic-politice noi. Trăiesc în țări occidentale și fac o comparație permanentă între ce trăiesc ei aici și ce cunosc din țară, între felul cum funcționează administrația aici și cum funcționează în țară, școala de aici, școala din țară. Din cauza asta acești oameni sunt într-un raport nu critic, dar de alertă față de situația din țară. Vor ca România să fie mai bună, mai eficientă, să semene cu ce cunosc ei în Occident”, a declarat Hurezeanu.
Urmăriți pe Libertatea: