Livrările de gaze rusești via Ucraina au încetat miercuri, 1 ianuarie, 9.00 ora României, după expirarea acordului de tranzit dintre Gazprom (Rusia) și Naftogaz (Ucraina). Semnat în 2019, acest acord a fost menținut până la capăt de Ucraina, în pofida războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva sa la 24 februarie 2022.
Totuși, autoritățile de la Kiev au anunțat din timp că nu vor negocia prelungirea acordului pentru încă zece ani, pentru a nu finanța războiul împotriva Ucrainei. Nici Gazprom nu a dat semne că și-ar dori prelungirea acordului, rămânând astfel cu o singură rută de livrări de gaze spre Europa, și anume TurkStream, via Marea Neagră și Turcia.
Cele mai afectate state de oprirea tranzitului de gaze rusești via Ucraina sunt Austria, Republica Moldova, Slovacia și Ungaria și într-o măsură mai mică Cehia și Italia. Dacă majoritatea guvernelor acestor state au înțeles situația și au căutat alternative de aprovizionare, chiar și Ungaria, al cărei premier, Viktor Orban, a luat adesea poziții favorabile regimului de la Moscova, cel al Slovaciei a alunecat, după preluarea puterii de către Robert Fico, pe o spirală a unei retorici antiucrainene și proruse.
Robert Fico, care a întrerupt ajutorul militar pentru Ucraina și a făcut o serie de declarații favorabile Kremlinului după preluarea puterii, în octombrie 2023, duce o campanie mediatică de a-l face pe Volodimir Zelenski „țap ispășitor” pentru oprirea livrărilor de gaze rusești via Ucraina și de a-l prezenta pe liderul rus Vladimir Putin ca un om cu care se poate discuta, deși problema gazelor rusești derivă din războiul liderului de la Kremlin și din folosirea acestora ca armă politică. După o reuniune la Bruxelles, în decembrie, Fico l-a acuzat pe Zelenski că a încercat să-l cumpere, după care s-a dus la Kremlin într-o vizită neanunțată și a plecat de acolo fără să facă vreo declarație.
În loc să condamne agresiunea rusă, la fel ca aproape toate statele membre UE și NATO, Fico continuă să dea vina pe Ucraina și îl acuză de „sabotaj” pe Zelenski. El spune că partidul său, Smer, va lua în considerare tăierea furnizării de energie electrică către Ucraina și reducerea ajutorului pentru refugiaţii ucraineni. Premierul slovac cere un nou acord pentru reluarea tranzitului de gaze rusești via Ucraina sau compensarea „pierderilor” suferite de Slovacia.
Fico a mai spus că o delegaţie a ţării sale va aborda situaţia la Bruxelles, marţea viitoare, iar apoi coaliţia sa de guvernământ va discuta răspunsul. „Singura alternativă pentru o Slovacie suverană este reluarea tranzitului sau solicitarea de mecanisme de compensare care să înlocuiască pierderea de finanţe publice de aproape 500 de milioane de euro”, a declarat premierul slovac pe pagina sa de Facebook, apreciind că partenerii săi de coaliţie „percep de asemenea situaţia ca fiind extrem de gravă şi demnă de un răspuns suveran”.
Slovacia dispune de surse alternative de aprovizionare cu gaze, dar Fico spune că ţara sa va pierde propriile venituri din tranzit şi va plăti taxe de tranzit suplimentare pentru gaze din alte surse, ceea ce va duce la creșterea tarifelor. Potrivit lui Fico, țara atacată, Ucraina, este vinovată pentru această situație și nu țara agresoare, Rusia.
Kievul şi Moscova au confirmat miercuri, în două comunicate distincte, că livrările de gaze rusești spre Europa via Ucraina au încetat definitiv miercuri dimineaţă, după expirarea contractului pe cinci ani semnat între cele două părţi la sfârşitul lui 2019.