Dacian Dragoș, judecător CCR, a câștigat la Curtea de Apel București și în al doilea dosar în care i-a fost contestată numirea, după 3 amânări. La fel și Mihai Busuioc

CAB i-a dat dreptate judecătorului Dacian Dragoș, de la CCR, și în al doilea dosar, privind suspendarea numirii

UPDATE ora 13.55: „Admite cererea de sesizare CCR formulata de pârâtul Președintele României prin Administrația Prezidențială, sesizează CCR cu excepția de neconstituționalitate, respinge toate excepțiile formulate de parati (excepția inadmisibilitatii, excepția tardivitatii, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, exceptia lipsei de interes,exceptia lipsei de obiect), respinge cererile de suspendare ca nefondate”, a transmis Curtea de Apel București, în varianta simplificată a deciziei.

Ulterior, hotărârea integrală a instanței, care l-a inclus și pe judecătorul Mihai Busuioc, aflat în aceeași situație, a fost postată pe portalul instanțelor: „Respinge cererile de suspendare executare act administrativ cu referire la Decret 774/08.07.2025 publicat în M.Of.643/08.07.2025 şi Hotărârea Senatului României nr. 64/24.06.2025 publicată în M.Of.587/24.06.2025 formulate de reclamanta Uscov Silvia în contradictoriu cu pârâţii Dacian Cosmin Dragoş, Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială, Senatul României şi Mihai Busuioc ca nefondate”. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile.

CAB a fixat termenul pentru azi, 11 februarie, exact ziua în care CCR dă decizia la pensiile speciale

Știrea inițială: Judecătoarea Olimpiea Crețeanu de la CAB este așteptată azi, 11 februarie, să dea verdictul în dosarul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri la CCR au fost contestate de către avocata AUR, Silvia Uscov. Ședința de la Curtea de Apel București are loc după 3 amânări, fix în ziua în care și CCR are o ședință în care trebuie să dea verdictul la al doilea proiect al pensiilor magistraților, amânat de 4 ori.

Decizia va fi publicată pe portalul instanțelor.

Totul a început pe 4 ianuarie, când Libertatea a scris că avocata AUR, Silvia Uscov, a contestat la Curtea de Apel București decretul de numire a lui Dacian Dragoș la CCR, numire făcută de președintele Nicușor Dan vara trecută, și a cerut suspendarea decretului pe motiv că Dragoș nu are cei 18 ani de vechime necesari. Avocata a procedat similar și în cazul lui Mihai Busuioc, judecător propus de PSD la Curtea Constituțională. Apoi, Uscov a revenit și a cerut și anularea decretelor de numire a celor doi la CCR, nu doar suspendarea decretelor.

Deocamdată, Dacian Dragoș a obținut un prim verdict favorabil, este vorba despre dosarul în care AUR a cerut anularea decretului de numire la CCR. Iar azi, 11 februarie, este așteptat al doilea verdict de la CAB, referitor la suspendarea decretelor de numire pentru ambii judecători, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.

Miza demersului AUR este extrem de importantă. Libertatea a fost prima publicație care a semnalat că, dacă CAB va admite cererea avocatei Uscov, activitatea CCR va fi blocată chiar când Curtea trebuie să se pronunțe asupra celui de-al doilea proiect de lege al Guvernului Bolojan privind pensiile magistraților.

Mai mult, judecătorul Dacian Dragoș a spus, în premieră pentru Libertatea, de ce consideră că îndeplinește condițiile pentru a fi judecător CCR.

Tot azi, 11 februarie, Curtea Constituțională ar trebui să dea un verdict în privința celui de-al doilea proiect al pensiilor speciale, după patru amânări, dar ședința este sub semnul întrebării pentru că judecătorul Gheorghe Stan, propus de PSD la Curtea Constituțională în 2019, a intrat în concediu paternal pentru creșterea copilului, cu două zile în urmă, iar Curtea Supremă, condusă de controversata Lia Savonea, a cerut sesizarea Curții Europene de Justiție.

Până acum, Curtea de Apel București a amânat de 3 ori verdictul în cazul celor doi judecători CCR, iar Curtea Constituțională a amânat de 4 ori decizia referitoare la al doilea proiect al pensiilor magistraților, adoptat luna trecută de Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale, blocat la CCR

Mai întâi, trebuie spus că primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.

Apoi, al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025. Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.

Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.

Dar și acest al doilea proiect a fost contestat la CCR tot de Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea. Iar CCR a amânat până acum de 4 ori verdictul, două dintre amânări fiind cauzate de faptul că cei 4 judecători numiți de PSD au boicotat ședințele. Foarte important este că și Curtea de Apel București a tergiversat decizia în cazul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, acesta fiind motivul pentru care CCR a amânat ultima dată verdictul.

Foarte important, de acest proiect depinde soarta a 231 de milioane de euro bani europeni din PNRR. România a comunicat Comisiei Europene pe 28 noiembrie 2025 demersurile făcute pentru îndeplinirea jalonului 215 privind pensiile speciale, iar decizia va aparține Comisiei, care va da răspunsul abia în februarie 2026. Practic, rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului 215 de către România.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE