România a prins vecinii la nivel economic, dar trăim la fel de bine? Ce spun statisticile și economiștii: „O creștere foarte polarizată, seamănă mult cu India”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Beneficiind de fonduri europene, de stabilitatea leului și de investiții favorizate de relocarea unor companii din Ucraina și Rusia, România este pe cale să își depășească vecinii în acest an, scrie Reuters. Calitatea vieții nu este însă la fel, arată datele consultate de către Libertatea.
Cuprins:
- Creștere economică mai mare
- Ce spun statisticile
- Sub Ungaria, Polonia și Grecia
- Economia și populația
- Sărăcie mult mai mare
- Speranță de viață mai mică
- Kilometri de autostradă
- Economie complexă
- Glăvan: „Nu înseamnă că avem autostrăzi ca în Ungaria sau administrație ca Polonia”
- România, polarizată ca India
- Reforma administrației, cheia dezvoltării
- Profesorul de economie Bogdan Glăvan crede că România va avea probleme după 2026, când se termină banii din PNRR. „România are o creștere foarte polarizată, seamănă mult cu India. Creșterea PIB arată că noi cheltuim banii doar pentru anumite categorii sociale, în vreme ce alții și micile firme, precum buticarii, suferă”, arată specialistul.
România a prins pe tăcute vecinii săi mai bogați, afirmă articolul în cauză, țara noastră devenind a doua economie din regiune, după Polonia.
Creștere economică mai mare
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o creștere de 3,1% pentru România în acest an, în vreme ce Comisia Europeană previzionează un avans de doar 1,8%.
Însă aceasta tot va fi mai mare decât cea de 0,7% estimată pentru Polonia, în vreme ce Ungaria va fi afectată de încetinirea economică și de inflația mare, cu un avans estimat de doar 0,1%, potrivit Budapest Business Journal.
Conform sursei citate, un român mediu are nevoie de 20 de salarii nete pentru a achiziționa un autoturism Dacia Jogger, la fel ca un cetățean mediu din Ungaria, stat în mod tradițional mai bogat.
Progresele României sunt susținute de relația bună pe care Bucureștiul o are cu Bruxelles-ul, în vreme ce atât Ungaria, cât și Polonia au contre cu executivul comunitar în privința statului de drept.
Premierul Nicolae Ciucă vrea să atragă în acest an 10 miliarde de euro drept fonduri europene, echivalentul a 4% din PIB, țara noastră având la dispoziție 90 de miliarde de euro până în 2027.
Ce spun statisticile
Conform datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene (UE), produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare arată că România a ajuns la 74% din media UE, o creștere de 21 de puncte procentuale față de 2010.
Datele au apărut în decembrie 2022, dar au la bază informații din 2021.
Deși sub Ungaria (75% din media UE), țara noastră era peste Croația (70%), Slovacia (69%), Grecia (64%) și Bulgaria (57%).
Din regiune, Polonia se află la 77% din media europeană, iar Cehia, la 92%.
În același timp, Austria depășește cu mult acest indicator, având 123%, plasând PIB-ul pe cap de locuitor pe locul al cincilea la nivelul Uniunii Europene.
Sub Ungaria, Polonia și Grecia
Potrivit datelor Băncii Mondiale, la final de 2021, ultimul an disponibil, România avea un PIB pe cap de locuitor de 14.858 de dolari.
În Ungaria, acest indicator arăta 18.728 de dolari, în vreme ce în Polonia, acesta era de 17.999 de dolari.
În Grecia, acest indicator este și mai ridicat - 20.192 de dolari.
Economia și populația
Acest lucru se întâmplă pentru că statele au economii mai mici sau mai mari, iar populația variază și ea, la rândul său.
Conform Băncii Mondiale, populația este de:
- Bulgaria - 6,87 milioane de locuitori
- Ungaria - 9,7 milioane
- România - 19,1 milioane
- Polonia - 37,7 milioane.
Produsul Intern Brut este de:
- Bulgaria - 84 miliarde de dolari
- Ungaria - 181,85 miliarde
- România – 284 miliarde de dolari
- Polonia – 679,4 miliarde de dolari
Sărăcie mult mai mare
Datele Eurostat arată că România este cea mai afectată țară de sărăcie din UE.
Conform statisticilor din 2021:
- România - 34,4% din populație este în risc de sărăcie și excluziune socială, cel mai mare nivel din UE
- Bulgaria - 31,7%
- Grecia - 28,3%
- Ungaria - 19,4%
- Polonia - 16,8%
- Cehia - 10,7%
Speranță de viață mai mică
Datele Băncii Mondiale arată și alte diferențe între țara noastră și statele vecine.
Speranța de viață era de 74 de ani în România și Bulgaria, în vreme ce în Ungaria, de 76 de ani, iar în Polonia, de 77 de ani.
În 2021, șomajul era de 5,4% în Bulgaria și de 5,2% în România, dar era de 4,1% în Ungaria și de 3,4% în Polonia.
Investițiile străine directe erau și ele, în 2021, de:
- Bulgaria – 2,5% din PIB
- România – 3,7% din PIB
- Ungaria – 16,6% din PIB
- Polonia – 5% din PIB
Există diferențe și la numărul de persoane care folosesc internetul:
- Bulgaria – 75% din populație
- România – 84% din populație
- Ungaria – 89% din populație
- Polonia – 85% din populație
Kilometri de autostradă
Și în privința infrastructurii rutiere există mari diferențe între statele din regiune.
- România – 991,4 kilometri la final de 2022, potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)
- Bulgaria – 845,3 kilometri
- Ungaria – 1.855 kilometri
- Polonia – 1.800 kilometri + 3.087 kilometri de drum expres
Acestea vin în contextul faptului că Bulgaria și Ungaria au suprafețe la jumătate față de România:
- Bulgaria – 110.994 kilometri pătrați
- România – 238.397 kilometri pătrați
- Ungaria – 93.030 kilometri pătrați
- Polonia – 312.679 kilometri pătrați
Economie complexă
În cadrul celor mai complexe și sofisticate economii din lume, realizat de către Universitatea Harvard, România se află pe locul 19 în lume, la mică distanță de Italia (16), China (17) și Franța (18), scrie Ziarul Financiar.
Însă unele dintre țările din regiune ne depășesc:
- Cehia – locul 6 în lume
- Ungaria – locul 9
Alte țări sunt cotate sub noi:
- Polonia – locul 26
- Bulgaria – poziția 39.
Glăvan: „Nu înseamnă că avem autostrăzi ca în Ungaria sau administrație ca Polonia”
Profesorul de economie Bogdan Glăvan spune că România a avansat în ultimii ani, în contextul influxului de fonduri europene și al politicilor permisive ale guvernelor, care au stimulat consumul și investițiile.
„Trebuie să vedem ce este în interiorul acestui PIB. Pentru că el ascunde mai multe lucruri. Nu înseamnă că avem aceeași infrastructură ca Ungaria sau aceeași administrație publică precum Polonia. Aceste cheltuieli, acești bani umflă un balon. Ce am făcut noi cu acești bani, dacă e sustenabil, asta este altceva”, a spus Glăvan pentru Libertatea.
România, polarizată ca India
Acesta spune că România are încă foarte multe inegalități.
„România are o creștere foarte polarizată, seamănă mult cu India. Creșterea PIB arată că noi cheltuim banii doar pentru anumite categorii sociale, în vreme ce alții și micile firme, precum buticarii, suferă. Asta, pe termen lung, afectează coeziunea. Ai creștere economică, dar majoritatea populației are veniturile tăiate (de inflația de 16% – n.r.)”, punctează Glăvan.
Acesta spune că statul ia măsuri ce accentuează inegalitățile și dă ca exemplu scutirile de impozite de care se bucură IT-iștii, deși aceștia sunt printre cel mai bine plătite categorii din țară.
- Facilitățile pentru IT-iști, constructori și alte categorii urmează să fie eliminate, potrivit angajamentelor României din PNRR.
Reforma administrației, cheia dezvoltării
Conform lui Glăvan, România își va rezolva problemele când administrația va fi mai prietenoasă și tot mai multe companii vor produce în țara noastră.
Acesta spune că țara noastră nu are doar o problemă de redistribuire a veniturilor, ci și de producție.
Potrivit acestuia, România va avea probleme din 2026, atunci când banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se vor termina.
„Ne umflăm pe steroizi. E ca o răpăială din aia puternică, te inundă, dar tot nu crește grâul. Acest flux de bani europeni se va termina, va seca. PNRR-ul se va termina. Ce se va întâmpla atunci? Se va întâmpla ca în 2010...”, avertizează acesta.
- În 2010, România a redus salariile bugetarilor cu 25%, a tăiat ajutoarele sociale cu 15% și a majorat TVA de la 19% la 24% pentru a echilibra finanțele. De asemenea, a recurs la un acord de 20 de miliarde de euro cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.
„Ce putem face este să despovărăm sectorul privat. Ei nu prind decât taxe”, conchide profesorul de la Universitatea Româno-Americană.
