România, dependentă de importuri de energie și în această iarnă: producția internă nu ajunge

Au crescut importurile de energie

România se confruntă cu necesitatea de a importa energie electrică în această iarnă pentru acoperirea consumului. Conform Europa Liberă, Guvernul a estimat acest lucru în nota de fundamentare a unei hotărâri privind pregătirea sistemului energetic național pentru sezonul rece.

În primele nouă luni ale anului 2025, importurile de energie au crescut cu 50% față de aceeași perioadă din anul anterior, în timp ce consumul a crescut cu doar 1%. Autoritățile române anticipează că această tendință va continua și în lunile de iarnă.

În perioada 1 decembrie 2024 – 31 martie 2025, consumul total de energie a fost de 17,5 milioane megawatt-oră (MWh), din care 6,1 milioane MWh au provenit din importuri, reprezentând mai mult de o treime.

Pentru iarna 2025-2026, estimările indică un consum de peste 20 milioane MWh, din care România ar putea produce 18,8 milioane MWh în scenariile optimiste. Diferența va fi acoperită, ca și în iarna precedentă, prin importuri.

Provocările sistemului energetic și elemente de îngrijorare

România se confruntă cu dificultăți în alinierea producției interne de energie cu momentele de consum maxim.

„Soldul de schimb, ca valori medii lunare, rezultat din balanța Producție-Consum indică un import pe primele patru luni (decembrie 2025 – martie 2026, n.red) în scenariul mediu și respectiv pe toată perioada în scenariul pesimist; trebuie însă precizat că un astfel de comportament nu se va regăsi pe toate intervalele de tranzacționare”, conform anexei Notei de Fundamentare.

Expertul în energie Dumitru Chisăliță a declarat pentru Europa Liberă că dependența de importuri este un „element de îngrijorare, dar nu se pune problema unui dezastru iminent”. Acesta consideră că, deși situația implică un nivel mai mare de risc, România nu se află într-o criză critică.

Ciprian Cherciu, expert în energie, a criticat lipsa de pregătire a autorităților: „Faptul că autoritățile declară că va fi nevoie de 100% de importuri arată că nu ne-am pregătit corespunzător, chiar după trei ani de război energetic între Ucraina și Rusia. Soluțiile pentru iarnă ar fi trebuit să fie capacități proprii de producție și stocare”.

Renegocierea cu Comisia Europeană și proiectele întârziate

România a renegociat cu Comisia Europeană menținerea în funcțiune a unor grupuri energetice pe cărbune, care ar fi trebuit închise la sfârșitul anului. Acestea aduc un aport semnificativ în producția internă. Conform PNRR, România s-a angajat să renunțe la producția de energie poluantă.

„Din cei 1.425 MW care ar fi trebuit să fie scoși din exploatare în cadrul țintei T119 (jalon în PNRR – n. r), 845 MW vor fi scoși din exploatare până la sfârșitul anului 2025, iar restul vor fi scoși din exploatare până în august 2026”, a transmis Comisia Europeană, citată de Europa Liberă.

În ceea ce privește centralele pe hidrocarburi, România a înregistrat întârzieri semnificative în dezvoltarea de noi capacități de producție. Trei centrale în cogenerare pe gaz urmau să fie construite la Constanța, Arad și Craiova, cu fonduri din PNRR.

Proiectul de la Craiova a fost abandonat după două licitații anulate, reducând capacitatea de producție de energie asumată inițial.

Hidrocentralele rămân baza producției naționale de energie

Dispeceratul Energetic Național estimează că 26% din producția de energie electrică din lunile următoare va fi asigurată de hidrocentrale. „Prognoza Hidroelectrica SA este realizată pe baze statistice în ipoteze de hidraulicitate de 95% pe Dunăre și 85% pe apele interioare, ținând cont de retragerea CHE Vidraru pentru retehnologizare”, se arată în raport.

Centrala de la Cernavodă va funcționa la capacitate maximă în această iarnă, conform autorităților. Producția nucleară reprezintă peste 13% din totalul producției naționale. Nuclearelectrica a anunțat semnarea unor acorduri de finanțare pentru proiectele strategice de retehnologizare și extindere a centralelor nucleare.

Producția de energie din surse regenerabile, precum fotovoltaicele și eolienele, este dependentă de condițiile meteorologice. În iarna 2025-2026, centralele fotovoltaice vor contribui cu doar 3,5% la producția internă, iar eolienele cu 12,2%, conform estimărilor DEN.

Capacitatea de import a României

România are o capacitate maximă de import de 4.200 MW, conform Dispeceratului Energetic Național. În scenariul pesimist, la vârfuri de consum, deficitul de producție ar putea ajunge la 4.300 MW.

Pentru a reduce dependența de importuri, România trebuie să dezvolte capacități de stocare și surse regenerabile.

„Stocare în capacități mari, stocare la prosumatori care ar putea să reducă presiunea pe sistem”, a explicat Ciprian Cherciu. Acesta subliniază că interconectarea și dezvoltarea energiei regenerabile sunt esențiale pentru viitorul energetic al țării.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE