România nu vrea să-l despăgubească pe francezul care cere 115 milioane de euro în baza unor titluri de stat interbelice. Explicația Ministerului Finanțelor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Finanțelor consideră prescrise titlurile, chiar dacă acestea nu au o dată de expirare, afirmând că legislația s-a schimbat de mai multe ori între timp.
Cuprins:
Guvernul României nu vrea să plătească niciun ban francezului care s-a adresat instituțiilor statului cerând 115 milioane de euro în baza unor titluri de stat din 1929.
Acestea valorau la momentul emisiei „500 de franci de aur”, plus dobânda, ceea ce l-a făcut pe posesorul lor să solicite României 115,88 de milioane de euro, potrivit presei franceze.
Amenințări cu procese
Posesorul titlului și avocatul acestuia s-au plâns că din 2020 s-au adresat mai multor instituții din România, dar acestea ori și-au declinat competența, ori i-au trimis în altă parte.
Avocatul său amenință statul român cu judecata, afirmând că urmează să se adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Statul le consideră prescrise
Libertatea a întrebat oficial Ministerul Finanțelor ce are de gând să facă în această privință.
În răspunsul primit, instituția spune că titlurile în cauză sunt prescrise, iar statul român și-a onorat datoriile în trecut, după schimbarea sistemului monetar și a legislației.
„La data de 1 mai 1947 a fost promulgată Legea nr. 142 pentru amortizarea datoriei publice interne, publicată în Monitorul Oficial nr. 98 din 1 mai 1947”, se arată în răspunsul Finanțelor.
Conform legii, plata se făcea în două luni, iar sumele neîncasate s-au depus la Casa de Depuneri.
Ulterior, în 1948 a aparut în Monitorul Oficial o altă reglementare, care prevede că sumele neîncasate la 15 august 1947 pot fi încasate timp de un an de la data legii în cauză.
Întrucât suma corespunzătoare titlului de valoare menționat nu a fost încasată în termenul legal, dreptul de a solicita răscumpărarea acestuia s-a prescris, conform prevederilor art. 2, alin. 2 din Decretul nr. 124/1948: „Prin derogare de la orice dispoziţiuni legale contrarii, titlurile neprezentate la plata înlăuntrul acestui termen se prescriu, iar sumele corespunzătoare vor fi făcute venit la Tezaur”.Ministerul Finanțelor:
Datoriile externe s-au plătit deja
Instituția mai arată că reglementarea datoriilor externe ce decurgeau din perioada interbelică a fost ulterior realizată prin semnarea de acorduri între statul român și guvernele altor țări.
Conform documentului, un astfel de acord a fost semnat în 1959 cu Franța.
Ministerul spune că plățile prevăzute în acordurile respective au avut „efect liberator pentru România și persoanele fizice și juridice române”.
„Creanța nu îndeplinește caracterul cert, lichid și exigibil”
Astfel, pentru statul român această datorie practic nu mai există.
„Creanța decurgând din obligațiunea de 500 franci aur emisă de Regatul României în anul 1929 nu îndeplinește condițiile caracterului cert, lichid și exigibil față de natura titlului și schimbările legislative și monetare intervenite de-a lungul timpului, de la momentul emiterii acestuia, referitoare la unificarea împrumuturilor externe, suspendarea achitării datoriei publice, amortizarea datoriei publice interne și denominarea monedei naționale, fiind titlu de valoare prescris”, mai arată Finanțele.
Precedentul din 2018
Ministerul Finanțelor indică totodată o informare din anul 2018 publicată pe site-ul său, legată tot de datoriile de dinainte de 1947.
În aceasta, instituția indică o sentință din 8 mai 2018 dată de Judecătoria Sectorului 5, care viza o sumă de 500 de lei și o rentă de 4,5%.
Aceasta nu ar fi îndeplinit caracterul cert, lichid și exigibil „față de natura titlului și schimbările legislative și monetare intervenite de-a lungul timpului, de la momentul emiterii acestuia, referitoare la unificarea împrumuturilor externe, suspendarea achitării datoriei publice, amortizarea datoriei publice interne și denominarea monedei naționale”.
Document pretins a fi de la BNR, fals
Finanțele indică și un comunicat al Băncii Naționale a României (BNR), care spune că nu a făcut expertizări asupra titlurilor de dinainte de 1947.
Autoritățile susțin că documentul intitulat „Referat privind împrumuturile de stabilizare și din perioada 1922-1932”, purtând antetul BNR, este fals.
Foto: Inquam Photos/ Ilona Andrei
