România rămâne în afara categoriei „junk” sau nu? Fitch decide vineri viitorul investitorilor și al banilor din țara noastră

Fitch reevaluează ratingul României

Agenția de rating Fitch va reevalua calificativul României pe 15 august 2025, un moment crucial pentru Guvernul Bolojan și pentru țară.

Majoritatea analiștilor cred că adoptarea primelor măsuri de reducere a deficitului ar putea convinge agenția să mențină România în afara categoriei „junk”, la rating BBB- cu perspectivă negativă, conform Economica.net.

România, la limita inferioară a scalei de investiții

În prezent, România se află la limita inferioară a scalei de investiții, cu perspectivă negativă. Pachetul de măsuri fiscale anunțat în iulie ar putea ajuta țara să evite o retrogradare în această toamnă.

Totuși, experții sunt de părere că perspectiva negativă ar putea persista din cauza riscurilor legate de implementarea măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan.

„De remarcat că S&P a efectuat deja o revizuire extraordinară, confirmând ratingul actual al României. Cu toate acestea, perspectiva negativă ar putea persista din cauza riscurilor legate de implementarea măsurilor fiscale, în special în 2026, când ar putea apărea dificultăți.

Presupunând că Fitch confirmă ratingul de investiții, ne așteptăm ca România să revină pe piețele internaționale încă din septembrie”, a explicat Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, pentru sursa citată mai sus.

Pachetul de consolidare fiscală

Fitch a anunțat într-un comunicat de presă din iulie 2025 că implementarea celui mai recent pachet de consolidare fiscală va influența actualizarea previziunilor fiscale. Agenția a subliniat importanța reducerii deficitului și stabilizării datoriei pentru ratingul suveran.

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a aprobat pachetul de măsuri fiscale pe 7 iulie. Executivul estimează un impact bugetar de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026.

Măsurile sunt echilibrate între venituri și cheltuieli, cu prima etapă intrând în vigoare la 1 august 2025. Guvernul Bolojan lucrează în prezent la finalizarea și la adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale pentru reducerea cheltuielilor, acesta având la baza o serie de reforme ce vizează sistemul de stat.

Riscuri potențiale ca România să treacă la „junk”

Specialiștii sunt însă de părere că situația se poate schimba în următorii doi ani, dacă traiectoria consolidării fiscale deviază semnificativ de la așteptările actuale. Acest lucru poate fi cauzat de insuficiența măsurilor sau de o creștere economică slabă.

O scădere a ratingului ar putea avea loc și dacă datoria externă a țării crește peste estimările curente sau condițiile de finanțare ale deficitului extern se deteriorează. Întârzierile semnificative în primirea fondurilor europene reprezintă un alt factor de risc.

Următoarele evaluări ale României

După revizuirea Fitch din 15 august, următoarele evaluări ale ratingului României vor fi efectuate de Moody’s pe 12 septembrie și de Standard & Poor’s pe 10 octombrie 2025.

Decizia Fitch din 15 august va fi crucială pentru perspectivele economice ale României. Implementarea eficientă a măsurilor fiscale și menținerea stabilității economice sunt esențiale pentru evitarea unei posibile retrogradări și pentru păstrarea încrederii investitorilor internaționali.

Ce este scorul „junk”

Scorul de „junk” reprezintă un rating de credit considerat „speculativ” sau „nesigur” pentru investiții. Acesta indică faptul că țara respectivă are un risc mai mare de a nu-și putea onora obligațiile financiare, adică există un risc crescut de incapacitate de plată sau alte probleme financiare majore.

Ratingurile Fitch sunt împărțite în două mari categorii:

• Investment grade (calitate pentru investiții): cuprinde ratingurile de la AAA (cel mai bun) până la BBB-;
• Speculative grade sau „junk” (calitate speculativă): ratingurile de la BB+ în jos. Acestea sunt considerate nerecomandate pentru investitori care caută o siguranță mai mare.

Astfel, o țară cu rating junk este una evaluată ca având o bonitate mai scăzută, iar investițiile în astfel de țări sunt considerate mai riscante. Fitch poate retrograda o țară la acest nivel dacă există deficite fiscale mari și persistente, creșteri necontrolate ale datoriei publice, instabilitate politică sau economică, și alte factori care afectează stabilitatea financiară.

Ce înseamnă scorul „junk” pentru o țară

Un scor de junk pentru o țară înseamnă, practic, că țara respectivă este considerată un debitor riscant, cu un risc mai mare ca aceasta să nu-și poată rambursa datoriile. Aceasta indică un risc crescut pentru creditorii și investitorii care ar putea să nu fie plătiți la timp sau în totalitate.

Mai exact, când o țară primește un rating de credit junk, înseamnă că:

• Costurile de împrumut pentru acea țară cresc semnificativ, deoarece investitorii cer dobânzi mai mari pentru a compensa riscul ridicat.
• Statul poate fi nevoit să se împrumute mai mult pentru a-și plăti datoria existentă și cheltuielile, ceea ce agravează situația fiscală.
• Există riscuri politice și economice ridicate care afectează încrederea investitorilor în capacitatea guvernului de a-și gestiona finanțele.
• Investițiile străine scad sau se retrag, ceea ce poate duce la o creștere a șomajului și o încetinire a economiei.
• Moneda națională se poate deprecia mai rapid din cauza incertitudinilor financiare.

Pentru populație și economie, un rating junk înseamnă instabilitate economică, creșterea costurilor financiare și un mediu mai puțin propice pentru creștere și dezvoltare.

Principalele riscuri pentru o țară când economia trece la „junk”

Principalele riscuri pentru economia unei țări dacă ratingul său de credit devine junk sunt următoarele:

• Creșterea costurilor de împrumut: O țară cu rating junk trebuie să plătească dobânzi mai mari pentru a atrage finanțare. Costul de împrumut crește semnificativ deoarece investitorii cer o primă de risc mai mare pentru a compensa nesiguranța rambursării.
• Devalorizarea monedei naționale: Incertitudinile financiare și riscurile crescute determină o depreciere mai rapidă a monedei naționale, ceea ce aduce inflație și scumpiri pentru populație.
• Împrumuturi mai mari pentru plata datoriilor: Statul poate fi nevoit să se împrumute suplimentar pentru refinanțarea datoriei existente și acoperirea deficitului bugetar, ceea ce agravează situația fiscală și duce la o spirală a datoriei.
• Scăderea investițiilor străine directe: Un rating junk transmite investitorilor că există riscuri majore politice, economice și financiare. Astfel, investițiile străine scad sau dispar, afectând negativ creșterea economică și creând șomaj.
• Instabilitate economică și socială: Costurile financiare ridicate și lipsa investițiilor pot duce la șomaj în creștere, stagnarea sau contracția economiei, precum și la tensiuni sociale.
• Pierderea încrederii investitorilor: Există riscul ca investitorii să retragă capitalul, iar guvernul să fie nevoit să se bazeze mai mult pe finanțarea internă sau pe banca centrală, ceea ce poate duce la politici monetare și fiscale mai restrictive sau ineficiente.

Ce măsuri fiscale a adoptat România în primul pachet

Primul pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul Bolojan în 2025 a avut ca principal obiectiv reducerea deficitului bugetar:

• Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, cu introducerea unei cote reduse unice de 11% pentru alimentele de bază și alte produse esențiale, începând cu 1 august 2025.
• Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, cu obligația ca impozitul să fie declarat și plătit până pe 25 ale lunii următoare plății dividendului.
• Instituirea unui impozit specific pe cifra de afaceri a băncilor, cu cote de 2% în prima jumătate a anului 2025 și 4% în a doua jumătate.
• Introducerea unei contribuții la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei.
• Creșterea accizelor la alcool, tutun și carburanți.
• Supraimpozitarea profiturilor mari.
• Măsuri de înghețare a salariilor și pensiilor în 2026, restrângerea angajărilor în sectorul public și reducerea cheltuielilor nejustificate.
• Reorganizări în sistemul bursei școlare pentru a deveni meritocratic și sustenabil.

Guvernul și-a propus astfel să crească veniturile la buget și să reducă cheltuielile permanente, cu un impact estimat de 9,5 miliarde lei suplimentar la buget în 2025 și 35 miliarde lei în 2026, alături de o reducere a cheltuielilor de peste 57 de miliarde lei în 2026.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro