România este pe primul loc la nivel european în topul țărilor în care copiii și tinerii sunt foarte afectați de sărăcie | DOCUMENT

Documentul este intitulat „Strategia Naţională pentru Susţinerea Părinţilor 2024 – 2030” și nu face referire la statistici ulterioare anului 2021 privind situaţia persoanelor care se confruntă cu sărăcia în țara noastră.

Strategia îşi propune dezvoltarea şi implementarea unor măsuri de susţinere parentală, „accesibile şi integrate”.

Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat între 2018-2021, trei din zece copii fiind afectați

„Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2021, 41,5% dintre copiii şi tinerii români din grupa de vârstă 0-17 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, România înregistrând cea mai ridicată rată dintre ţările UE, urmată, la distanţă, de Spania (33,4%)”, menționează documentul pus în dezbatere publică.

„Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat, între anii 2018-2021, fiind afectaţi trei din zece copii în vârstă de până la 18 ani, iar dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 ani, circa unul din patru, pragul de sărăcie fiind mult peste nivelul de sărăcie corespunzător adulţilor”, mai scrie în document.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Conform sursei citate, în anul 2021, dintre gospodăriile cu copii dependenţi, cel mai puternic afectate de sărăcie au fost gospodăriile numeroase formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi, înregistrând un procent de 56,4%, în creştere comparativ cu anul 2018 (53,4%).

De asemenea, trei din zece familii monoparentale (părinte singur cu cel puṭin un copil dependent) se confruntă cu sărăcia, înregistrând, în 2021, un procent al sărăciei de 28,8%, în descreştere totuşi faţă de 2018 (41,6%).

Documentul citat precizează că, având în vedere aceste realităţi, apare nevoia promovării de măsuri active vizând susţinerea categoriei părinţilor aflaţi în situaţie de sărăcie, nu numai prin acordarea de beneficii sociale, ci şi prin garantarea locurilor de muncă, creşterea ofertei de locuri de muncă, în special pentru părinţii din zone marginalizate, dezvoltarea aşezărilor, astfel încât să devină durabile, reziliente şi deschise tuturor.

Discrepanțe între copiii romi și cei români

Statisticile arată de asemenea că se înregistrează discrepanţe majore între copiii romi şi cei majoritari în ceea ce priveşte sărăcia monetară, participarea şcolară şi abandonul şcolar.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„Chiar dacă au fost implementate măsuri de susţinere în domeniul educaţiei (locuri distinct alocate pentru romi la liceu şi universitate) sau programe de alfabetizare de tip «A doua şansă» pentru persoanele care au depăşit cu cel puţin patru ani vârsta corespunzătoare, jumătate dintre persoanele de etnie romă care au cel mult 8 clase absolvite nu ştiu să scrie sau au mari dificultăţi de scriere”, arată datele prezentate de Ministerul Educaţiei.

„În plus, ponderea copiilor romi care frecventează învăţământul obligatoriu este de 78%, faţă de 95% pentru copiii majoritarilor din vecinătate. Decalajul se măreşte din nou în cazul accesului la învăţământului liceal, unde regăsim mai puţin de un sfert dintre elevii romi (22%), două treimi dintre etnicii romi fie nu au absolvit nicio clasă, fie au absolvit maximum studii gimnaziale”, mai afirmă ministerul.

Ce obiective urmărește strategia propusă de Ministerul Educației

Conform documentului citat, obiectivele specifice ale strategiei sunt subsecvente obiectivului general:

• Dezvoltarea unor abordări complementare, educaţionale, de sănătate şi sociale, pentru sprijinirea părinţilor şi elaborarea cadrului legislativ – normativ necesar corelării eforturilor de susţinere parentală;
• Constituirea infrastructurii necesare susţinerii parentale;
• Asigurarea resursei umane calificate care realizează informarea, consilierea, asistenţa şi suportul părinţilor;
• Dezvoltarea serviciilor de susţinere parentală accesibile şi integrate.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Prin această strategie, ne propunem să întărim demnitatea fiecărui părinte, să recunoaştem şi să valorizăm aportul său unic în viaţa copilului şi în comunitate, consolidând rolul părinţilor, respectând cu empatie nevoile şi experienţele individuale, într-un cadru care să stimuleze creşterea armonioasă a copiilor”, spun reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro