România e unica țară din UE unde nici social-democrații (PSD), nici popularii (PNL și PMP) n-au dat niciun vot pentru dreptul la avort al femeilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O analiză Libertatea pe votul fiecăruia dintre grupurile politice din cele 27 de țări din Parlamentul European arată nu doar că majoritatea parlamentarilor români (14-7) au votat împotriva rezoluției „Sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor” (cunoscută drept
raportul Matić), ci și că suntem singura țară unde aleșii partidelor afiliate la principalele două blocuri politice, S&D și PPE, au dat zero voturi în favoarea a ceea ce inițiatorii au numit o ”abordare pozitivă față de sexualitate și reproducere, deoarece sexualitatea constituie o parte integrantă a existenței umane”.
Cuprins:
Rezoluția „Sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în UE, în contextul sănătății femeilor” a fost adoptată în plenul Parlamentului European (PE), la Bruxelles, joi, 24 iunie 2021. Votul a fost 378 pentru, 255 contra și 42 de abțineri.
Precum orice rezoluție a PE, nici aceasta nu este executivă, nu impune țărilor membre o conformare. Dar documentul trasează câteva repere.
Una dintre direcții este legată de situația femeilor cu dizabilități, care în multe țări sunt descurajate să aibă o viață sexuală sau să nască.
Prin votul dat, Parlamentul European „își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că femeilor și fetelor cu dizabilități li se refuză de prea multe ori accesul la structurile din domeniul sănătății sexuale și reproductive, li se refuză consimțământul în cunoștință de cauză cu privire la utilizarea contraceptivelor și, de asemenea, cu privire la faptul că acestea se confruntă chiar cu riscul sterilizării forțate; solicită statelor membre să pună în aplicare măsuri legislative care să garanteze integritatea fizică, libertatea de alegere și autodeterminarea cu privire la viața sexuală și reproductivă a persoanelor cu dizabilități”.
Au recunoscut „clauza de conștiință” a medicilor, dar cer statelor să se organizeze
O altă temă delicată, care a atras dezbateri, este practica din anumite țări, care lasă la libertatea medicilor dacă vor să facă avort sau nu. „Clauza de conștiință” a medicilor a fost recunoscută ca legitimă prin votul Parlamentului European.
În același timp, europarlamentarii au ținut cont de numeroasele situații în care statul nu asigură condiții de avort, lăsând femeile din zone însemnate ale țării în afara posibilităților concrete de a face întrerupere de sarcină.
Această politică sanitară a fost întâlnită și în România, unde 60% dintre spitalele publice nu fac întrerupere de sarcină.
Iar pandemia de COVID-19, a subliniat joi și PE, a făcut și mai dificil accesul femeilor la întreruperea de sarcină, dacă și-o doresc. Și această situație a avut consecințe în România.
În aceste condiții, textul adoptat de Parlamentul European „recunoaște că, din motive personale, unii medici pot invoca o clauză de conștiință; subliniază, cu toate acestea, că clauza de conștiință a unei persoane nu poate aduce atingere dreptului pacientului de a avea acces deplin la asistență medicală și servicii; invită statele membre și furnizorii de servicii medicale să țină seama de aceste circumstanțe în furnizarea lor geografică de servicii de asistență medicală”.
Cum s-a împărțit votul pe țări
Repartizarea pe țări, nu pe orientări politice, arată că parlamentarii din 16 țări au fost majoritar „pro”, în 9 au fost majoritar „contra” și în două state s-a înregistrat egalitate.
Dintre cele 9 țări unde votul a fost majoritar „contra” face parte și România (14-7-2 abțineri). Alături de parlamentarii noștri mai sunt, printre alții, cei din Austria (10-9), Bulgaria (8-7) și Croația (7-5).
Și europarlamentarii din Ungaria au fost majoritar contra rezoluției, cu o diferență similară cu a României, 14-7 împotriva rezoluției.
Din estul și sudul Europei, Ciprul, Grecia, Slovacia și Cehia au adunat mai multe voturi „pentru”. Iar din vestul continentului, parlamentarii din Italia și Austria au fost majoritar „contra”.
Cum au votat românii
De la noi au votat „pentru” doar cei din USR-PLUS, membrii grupului Renew:
- BOTOȘ
- CIOLOŞ
- GHEORGHE
- MITUȚA
- ŞTEFĂNUȚĂ
- STRUGARIU
- TUDORACHE
De la USR-PLUS s-a abținut Pâslaru.
„Contra” au votat cei din PNL și PMP, membri PPE:
- BĂSESCU
- BLAGA
- BOGDAN
- BUDA
- BUŞOI
- FALCĂ
- HAVA
- MOTREANU
- NISTOR
- TOMAC
- VINCZE
- WINKLER
De la PNL s-a abținut Marinescu.
Tot „contra” au votat și Grapini de la Umaniști (S&D) și Terheș, ales pe lista PSD și care s-a înscris la PNȚCD (grupul ECR):
- GRAPINI
- TERHEȘ
De la PSD s-a abținut Benea.
Ceilalți europarlamentari români de la PSD au lipsit, cu mare probabilitate ca să nu voteze împotriva grupului S&D din care fac parte.
Ceilalți europarlamentari români de la PSD au lipsit, cu mare probabilitate ca să nu voteze împotriva grupului S&D din care fac parte.
Suntem excepția
Social-democrații din Parlamentul European au avut 128 voturi „pentru” rezoluție și doar două voturi „contra”, unul dintre aceste două voturi fiind al Mariei Grapini (PSD).
Popularii europeni au votat 36 „pentru” și 114 „contra”. Renew (95) și Verzii (67) s-au exprimat în bloc „pentru” rezoluție, n-au avut deloc voturi „contra”, ci doar câteva abțineri.
Cu o singură excepție, în toate țările unde voturile „contra” au fost majoritare, au existat opțiuni, în general de la S&D, dar și de la PPE, în favoarea rezoluției.
De pildă, la austrieci toți cei 5 europarlamentari afiliați S&D au votat „pentru”. La unguri, toți cei 5 reprezentanți afiliați S&D au fost „pentru”. La polonezi, dintre parlamentarii afiliați PPE, 8 au fost „pentru”, 4 „contra” și 2 s-au abținut.
Excepția este România.
Nici PSD, care a lipsit, nici PNL și nici PMP, care au votat „contra”, n-au susținut ceea ce documentul numește o invitație pentru statelor membre „ca să adopte măsuri pentru a asigura accesul, fără discriminare, la servicii de maternitate, de sarcină și de îngrijire legate de naștere de înaltă calitate”.
Prin votul lor, europarlamentarii români au fost practic singurii din cele două mari grupuri politice ale PE care n-au votat niciunul în favoarea rezoluției „Sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în UE, în contextul sănătății femeilor”.
Textul în limba română al raportului Matić poate fi accesat pe site-ul Parlamentului European.
