România e unica țară din UE unde nici social-democrații (PSD), nici popularii (PNL și PMP) n-au dat niciun vot pentru dreptul la avort al femeilor

Rezoluția „Sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în UE, în contextul sănătății femeilor” a fost adoptată în plenul Parlamentului European (PE), la Bruxelles, joi, 24 iunie 2021. Votul a fost 378 pentru, 255 contra și 42 de abțineri.

Precum orice rezoluție a PE, nici aceasta nu este executivă, nu impune țărilor membre o conformare. Dar documentul trasează câteva repere. 

Prin votul dat, Parlamentul European „își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că femeilor și fetelor cu dizabilități li se refuză de prea multe ori accesul la structurile din domeniul sănătății sexuale și reproductive, li se refuză consimțământul în cunoștință de cauză cu privire la utilizarea contraceptivelor și, de asemenea, cu privire la faptul că acestea se confruntă chiar cu riscul sterilizării forțate; solicită statelor membre să pună în aplicare măsuri legislative care să garanteze integritatea fizică, libertatea de alegere și autodeterminarea cu privire la viața sexuală și reproductivă a persoanelor cu dizabilități”.

Recomandări

Mărturiile civililor din Sudja, orașul rusesc abandonat de Kremlin și cucerit de ucraineni: „Putin să facă o înțelegere cu Zelenski al vostru. Vrem pace și armonie!”

Au recunoscut „clauza de conștiință” a medicilor, dar cer statelor să se organizeze

O altă temă delicată, care a atras dezbateri, este practica din anumite țări, care lasă la libertatea medicilor dacă vor să facă avort sau nu. „Clauza de conștiință” a medicilor a fost recunoscută ca legitimă prin votul Parlamentului European.

În același timp, europarlamentarii au ținut cont de numeroasele situații în care statul nu asigură condiții de avort, lăsând femeile din zone însemnate ale țării în afara posibilităților concrete de a face întrerupere de sarcină. 

Iar pandemia de COVID-19, a subliniat joi și PE, a făcut și mai dificil accesul femeilor la întreruperea de sarcină, dacă și-o doresc. Și această situație a avut consecințe în România.

În aceste condiții, textul adoptat de Parlamentul European „recunoaște că, din motive personale, unii medici pot invoca o clauză de conștiință; subliniază, cu toate acestea, că clauza de conștiință a unei persoane nu poate aduce atingere dreptului pacientului de a avea acces deplin la asistență medicală și servicii; invită statele membre și furnizorii de servicii medicale să țină seama de aceste circumstanțe în furnizarea lor geografică de servicii de asistență medicală”. 

Recomandări

Șefa secției ATI de la Spitalul Pantelimon a demisionat. Motivul invocat

Cum s-a împărțit votul pe țări

Repartizarea pe țări, nu pe orientări politice, arată că parlamentarii din 16 țări au fost majoritar „pro”, în 9 au fost majoritar „contra” și în două state s-a înregistrat egalitate.

Dintre cele 9 țări unde votul a fost majoritar „contra” face parte și România (14-7-2 abțineri). Alături de parlamentarii noștri mai sunt, printre alții, cei din Austria (10-9), Bulgaria (8-7) și Croația (7-5).

Și europarlamentarii din Ungaria au fost majoritar contra rezoluției, cu o diferență similară cu a României, 14-7 împotriva rezoluției. 

Din estul și sudul Europei, Ciprul, Grecia, Slovacia și Cehia au adunat mai multe voturi „pentru”. Iar din vestul continentului, parlamentarii din Italia și Austria au fost majoritar „contra”. 

Recomandări

„Super-Luna albastră” din noaptea de 19 spre 20 august nu e nici super, nici albastră. Cătălin Beldea, vânător de eclipse, explică pentru Libertatea când va fi cea mai mare Lună din 2024

Cum au votat românii

De la noi au votat „pentru” doar cei din USR-PLUS, membrii grupului Renew: 

• BOTOȘ
• CIOLOŞ
• GHEORGHE
• MITUȚA
• ŞTEFĂNUȚĂ
• STRUGARIU
• TUDORACHE

De la USR-PLUS s-a abținut Pâslaru.

„Contra” au votat cei din PNL și PMP, membri PPE:

• BĂSESCU
• BLAGA
• BOGDAN
• BUDA
• BUŞOI
• FALCĂ
• HAVA
• MOTREANU
• NISTOR
• TOMAC
• VINCZE
• WINKLER

De la PNL s-a abținut Marinescu.

Tot „contra” au votat și Grapini de la Umaniști (S&D) și Terheș, ales pe lista PSD și care s-a înscris la PNȚCD (grupul ECR):

• GRAPINI
• TERHEȘ

De la PSD s-a abținut Benea.

Ceilalți europarlamentari români de la PSD au lipsit, cu mare probabilitate ca să nu voteze împotriva grupului S&D din care fac parte. 

Ceilalți europarlamentari români de la PSD au lipsit, cu mare probabilitate ca să nu voteze împotriva grupului S&D din care fac parte. 

Suntem excepția

Social-democrații din Parlamentul European au avut 128 voturi „pentru” rezoluție și doar două voturi „contra”, unul dintre aceste două voturi fiind al Mariei Grapini (PSD).

Popularii europeni au votat 36 „pentru” și 114 „contra”. Renew (95) și Verzii (67) s-au exprimat în bloc „pentru” rezoluție, n-au avut deloc voturi „contra”, ci doar câteva abțineri.

De pildă, la austrieci toți cei 5 europarlamentari afiliați S&D au votat „pentru”. La unguri, toți cei 5 reprezentanți afiliați S&D au fost „pentru”. La polonezi, dintre parlamentarii afiliați PPE, 8 au fost „pentru”, 4 „contra” și 2  s-au abținut.

Excepția este România.

Nici PSD, care a lipsit, nici PNL și nici PMP, care au votat „contra”, n-au susținut ceea ce documentul numește o invitație pentru statelor membre „ca să adopte măsuri pentru a asigura accesul, fără discriminare, la servicii de maternitate, de sarcină și de îngrijire legate de naștere de înaltă calitate”.

Prin votul lor, europarlamentarii români au fost practic singurii din cele două mari grupuri politice ale PE care n-au votat niciunul în favoarea rezoluției „Sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente în UE, în contextul sănătății femeilor”.

Textul în limba română al raportului Matić poate fi accesat pe site-ul Parlamentului European. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro