De ce le este frică românilor de inteligența artificială: „Vor reguli clare, control uman”

Studiu: 70% dintre români nu au încredere în inteligența artificială

Cercetarea arată că aproape 70% dintre participanți sunt preocupați de modul în care AI le accesează și utilizează datele personale.

Îngrijorarea privind confidențialitatea datelor este prezentă în toate categoriile sociale, indiferent de vârstă, educație sau ocupație.

Chiar și tinerii între 18 și 24 de ani, considerați nativi digitali, își exprimă temerile în proporție de 71%.

Supravegherea umană, o necesitate

Majoritatea românilor doresc ca AI să fie supravegheată de oameni, în special în cazul deciziilor importante. 

Doar 20,2% ar accepta evaluări profesionale complet autonome făcute de AI, în timp ce aproape 40% ar accepta AI doar cu o analiză umană suplimentară.

Interacțiunea cu persoane reale rămâne preferată de 60,8% dintre respondenți atunci când au nevoie de suport de la o companie sau instituție.

Cu toate acestea, studiile arată că românii folosesc inteligența artificială în viața de zi cu zi. Mai exact, 6 din 10 români folosesc în fiecare zi Chat GPT, Gemini sau Grok.

Reglementarea strictă, o prioritate

62,4% dintre români consideră că utilizarea AI în domenii sensibile precum educația, sănătatea sau justiția ar trebui strict reglementată prin lege. Această cerere se bazează pe ideea de control uman și protejarea drepturilor fundamentale.

„Rezultatele studiului arată clar că românii nu sunt pregătiți să lase deciziile importante în mâinile inteligenței artificiale, fără intervenție umană. Avem de-a face cu o populație tot mai conștientă de riscurile digitale și mai atentă la modul în care îi sunt gestionate datele personale. Dincolo de tehnologie, oamenii vor garanții de transparență, echilibru și responsabilitate. Tocmai de aceea, viitorul AI nu poate fi construit doar pe algoritmi, ci pe încredere, etică și legislație solidă”, spune Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach.

Echilibru între inovație și protecție

Studiul arată că românii nu resping complet AI ca tehnologie. Doar 9,5% dintre respondenți consideră că are un impact exclusiv negativ. 

Cu toate acestea, ei cer ca sistemele bazate pe AI să funcționeze într-un cadru etic, supravegheat și reglementat.

„Dincolo de entuziasmul tehnologic, studiul arată o nevoie clară de echilibru între inovație și protecție. Românii nu cer oprirea progresului, ci reguli clare, control uman și respect pentru drepturile individuale. Această reacție nu este o barieră în calea dezvoltării, ci o formă de maturitate socială care trebuie inclusă în orice strategie de digitalizare”, subliniază Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 800 de persoane din mediul urban, cu vârste între 18 și 64 de ani, active profesional și utilizatoare de internet. Datele au fost colectate în perioada mai-iunie 2025, prin metoda CAWI.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro