Rusia, influență diminuată în Transnistria. Veronica Anghel, expert în integrarea europeană: „UE a devenit principalul partener comercial al acestei regiuni”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Integrarea europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei reprezintă o necesitate a Uniunii Europene pentru a-și consolida relevanța politică și economică pe scena internațională și a-și întări securitatea împotriva agresiunii Federației Ruse. Demersul integrării celor două state nu este unul ușor, nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere tehnic.
Cuprins:
Pentru a explica ce pași trebuie să urmeze aceste state pentru a reuși să devină state membre UE, Libertatea a realizat un interviu cu Veronica Anghel, profesor asistent la Centrul Robert Schuman.
Veronica Anghel este codirector al „EU Enlargement Hub”, o inițiativă de cooperare în domeniul cercetării și consolidării capacităților între European University Institute, CEU Democracy Institute și Kyiv School of Economics. Proiectul își propune să cerceteze lecțiile învățate din fazele de extindere ale UE pentru a le transfera în recomandări de politici pentru UE, Ucraina și alte state.
Ucraina nu poate câștiga acest război fără sprijinul UE și al Occidentului
Libertatea: Vedeți posibilă integrarea europeană a Ucrainei fără încetarea războiului de agresiune dus de Rusia împotriva acestui stat?
Veronica Anghel: Integrarea europeană continuă a Ucrainei nu este doar posibilă, ci și o necesitate pentru ca Uniunea Europeană să-și reconstruiască relevanța politică și economică pe scena internațională, să investească în securitatea sa și să adâncească integrarea europeană. Această strategie are în primul rând sens în timp ce Ucraina duce un război pe care îl poate câștiga. Fără sprijinul UE și al Occidentului, Ucraina nu poate câștiga acest război și își va pierde suveranitatea și independența. Atunci nu va mai rămâne nimic din această țară care să poată urmări în mod credibil un plan de integrare în Uniunea Europeană. Acest scenariu ar fi o pierdere imensă pentru UE, nu doar pentru Ucraina.
Integrarea Ucrainei în piața unică, care include piața muncii și piața energiei, are loc deja într-un ritm alert. Dar integrarea politică necesită voință politică, reformă structurală a UE și viziune strategică. Politicile naționale mărunte fac acest lucru mai dificil de realizat în toate statele membre. Reforma UE către adâncirea politicilor comune trebuie să se întâmple în același timp cu extinderea. Nu există variantă mai proastă pentru UE decât stagnarea; nici extindere, nici reformă este cea mai toxică formulă pentru viitorul Uniunii și va duce la dezintegrare. Din acest motiv forțele politice naționaliste nu doresc să investească în eforturile de război, dezvoltare și integrare ale Ucrainei, pentru că asta ar duce la reformă și întărirea UE și la mai puțină putere pentru guvernele naționale.
- Cum vedeți procesul de integrare europeană a Transnistriei în procesul mai larg al integrării Republicii Moldova în UE?
- Suspendarea circulației transfrontaliere de-a lungul frontierei dintre Moldova și Ucraina, împreună cu operabilitatea limitată a porturilor maritime ucrainene din cauza războiului, a afectat comerțul tradițional din regiunea transnistreană. Acum regiunea transnistreană nu poate interacționa cu piețele externe decât prin teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău. Asta face Acordul de Liber Schimb dintre UE și Moldova principalul mecanism de integrare funcțională treptată a Transnistriei. În 2023, exporturile regiunii către UE au reprezentat 69%, iar importurile din UE au fost de 55%. UE este acum principalul partener comercial al regiunii. Dar asta înseamnă și alinierea operatorilor economici transnistreni cu cerințele UE și moldovenești de standardizare.
Chișinăul a intensificat eforturile de a atenua disparitățile comerciale între operatorii economici de pe ambele maluri ale Nistrului. Asta a dus la relații mai tensionate cu Tiraspolul, dar și la o atenție sporită a Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM) și la crearea unui Plan de Acțiune de Cooperare pentru respectarea regulilor de comerț și circulație peste Linia Administrativă care demarchează regiunea transnistreană. Sunt pași structurali greu de întors atât timp cât Ucraina menține granița cu regiunea transnistreană închisă. Elitele transnistrene rămân principala cauză a regresului regiunii. Pentru a-și asigura supraviețuirea, nu vor renunța la pozițiile proruse atât timp cât Rusia nu pierde vizibil în Ucraina.
„Procesul de extindere este cea mai puternică armă de care UE dispune”
- Cum vor evolua negocierile europene pentru integrarea europeană pentru Ucraina și Republica Moldova în contextul problemelor de securitate provocate de Rusia?
- Negocierile avansează rapid acum din cauza unui imperativ de securitate pe care Uniunea Europeană îl simte. UE este și sub presiune să-și arate relevanța în acest conflict care a perturbat ordinea internațională. Procesul de extindere este este cea mai puternică armă de care UE dispune. La nivel tehnic, Ucraina și Moldova fac pași uriași către alinierea la legislația și standardele UE. Acest progres nu va încetini atât timp cât cele două țări rămân conduse de elite proeuropene. Impulsul politic pentru integrarea acestor două țări rămâne însă important.
- Republica Moldova s-ar putea integra mai rapid în UE decât Ucraina?
- În principiu, așa ar putea fi, atât timp cât Moldova rămâne proeuropeană, pentru că Moldova nu are mărimea Ucrainei. Dar interesul geopolitic care a revitalizat procesul de extindere nu va fi satisfăcut fără evoluția europeană a Ucrainei. Pentru că integrarea Moldovei ar fi un succes destul de mic pentru Uniunea Europeană, cele două parcursuri politice vor rămâne legate.
- Ce putem învăța din eșecul negocierilor integrării unor state balcanice, în special Serbia, astfel încât acestea să nu fie repetate în cazul Republicii Moldova și Ucrainei?
- Este destul de clar acum că integrarea Balcanilor de Vest nu a fost o strategie completă pentru UE. Poziția intermediară în care UE a lăsat Serbia a permis redirecționarea fondurilor europene pentru susținerea elitelor non-europene. Aceasta este o combinație toxică pentru evoluția oricărei țări, fie că se află în interiorul UE, ca Ungaria, și cu atât mai mult când este în afara UE, ca Serbia. Nivelul de ambiție este acum diferit pentru Republica Moldova și Ucraina, ceea ce va însemna un nivel mai înalt de control, dar și de sprijin. O altă lecție învățată este că interesele economice ale regimurilor autoritare, precum Rusia sau China, nu sunt niciodată doar economice, astfel încât aceste relații nu mai sunt considerate benigne, iar Ucraina și Moldova trebuie să se distanțeze de ele. O a treia lecție constă în necesitatea de a lucra continuu pentru a menține sprijinul populației pentru aderarea la UE. UE nu poate presupune că populația în țări candidate își va dori aderarea indiferent de context, într-un mediu saturat de dezinformare antieuropeană. O altă lecție foarte importantă este nevoia pentru o atenție constantă către relațiile bilaterale cu țările membre pe care Ucraina și Moldova trebuie să le urmărească. În cazul Moldovei, o bună cooperare cu Ucraina este la fel de importantă.
Varianta optimistă: integrarea Moldovei și Ucrainei înainte de 2030
- Puteți oferi o perspectivă de timp pentru integrarea Republicii Moldova și Ucrainei în UE?
- Dacă vă referiți la integrarea formală completă, cu drept de vot în Consiliul Uniunii Europene, sunt șanse mici ca asta să se întâmple în acest ciclu legislativ și urmărind trendurile politice suveraniste proruse din Europa, probabil că nici în cel care va urma Comisiei von der Leyen. Sper să greșesc și să aibă dreptate cei care spun că integrarea completă se va întâmpla înainte de 2030.
- Sunteți codirector al „EU Enlargement Hub”, o inițiativă de cooperare în domeniul cercetării între European University Institute, CEU Democracy Institute și Kyiv School of Economics. Proiectul își propune să cerceteze lecțiile învățate din fazele de extindere ale UE pentru a le transfera în recomandări de politici pentru Ucraina și nu numai. Ne puteți da exemple de câteva recomandări care s-ar potrivi Ucrainei și Republicii Moldova?
- Ce putem face noi, ca cercetători, este să arătăm ce politici și atitudini au mers și ce nu a mers în felul în care au fost integrate țări asemănătoare celor două. Comparațiile sunt, de exemplu, între calea către succesul și influența politică a Poloniei și insuccesul României, sau dezvoltarea economică a Cehiei comparată cu cea a Bulgariei, sau progresul drepturilor omului în Estonia, de exemplu, și regresul în cazul Ungariei. Comparațiile sunt limitate, dar ajută negociatorii să înțeleagă ce înseamnă integrarea pe termen lung în UE. Vă dau câteva exemple.
În primul rând, elitele și publicul să fie realiste despre limitele Uniunii Europene, care nu este un fel de baghetă magică. Din contră, este un sistem liberal, bazat pe competiție dură. Toate țările candidate sunt nepregătite să facă față competiției de piață unică europeană acum și este în primul rând în interesul cetățenilor lor să aplice reformele necesare, nu doar să aproximeze formal legislația UE, pentru a nu crea disparități economice uriașe între cei care se vor adapta la regulile UE și cei care vor rămâne în urmă. Asta am învățat din evoluția multor țări din partea de est a UE, precum Ungaria, România sau Bulgaria. Ucraina și Moldova au șansa să nu stagneze în măsura în care a făcut-o România, de exemplu, dacă și implementează standardele cu care sunt formal de acord.
Apoi, deși este greu, mai ales considerând pasul alert în care negocierile au loc, țările candidate trebuie să negocieze pentru multe derogări și politici tranzitorii pentru a-și apăra piața muncii și a avea o dezvoltare economică sustenabilă. Din păcate, și guvernul moldovean și cel ucrainean sunt prioritar axate pe creșterea mediului de afaceri, și aproape deloc pe investiții în recalificare și întărirea sindicatelor, de exemplu. Am învățat între timp că „terapia de șoc” nu funcționează, ci crește corupția, fracturi sociale și inegalitatea.
Un alt exemplu este nevoia de a crea coaliții de interes cu țările din regiune, nu doar o concentrare pe a avea relații puternice cu țările principale ale UE sau cu SUA. Toate statele membre UE contează în cum este creată atmosfera de susținere pentru integrare. Avem sondaje anuale despre cum Ucraina, de exemplu, este susținută la nivelul populației în țările membre. Țări precum Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia sunt printre cele care susțin eforturile Ucrainei cel mai puțin.
- Există posibilitatea ca statele din Balcani să adere la UE mai repede decât Ucraina și Republica Moldova?
- Șansele sunt destul de mici, pentru că presiunea geopolitică nu este aceeași, iar țările din Balcanii de Vest traversează mai degrabă o involuție, cu un potențial de conflict etnic ridicat.
Foto: Profimedia
vudejea 10.09.2024, 17:48
Se prezinta niste vorbe, se vorbesc niste discutii...E ca si cum se cunoaste deja ce partide si ce orientare o sa castige alegerile, ce o sa voteze moldovenii si transnistrenii si mai ales ucrainenii care din cate vad eu, nu o sa mai voteze deloc timp indelungat. Nici moldovenii pe Maia Sandu, transnistrenii nici atat. Ce Ucraina o sa mai intre in UE? Cata?In fine, numai aiureli
Sfantul__Cuvios_Pafnutie 10.09.2024, 20:10
Da, asta e, n-avem nicio şansă. Cu cât ne zbatem mai mult, cu atât va durea mai tare. Trebuie să ne înclinăm în faţa inevitabilului şi să acceptăm că Rusia nu poate fi oprită. În altă ordine de idei, filorușii ştiu că munca la ocnă doare?
XhX13 10.09.2024, 21:51
Adevărul e ca probleme sunt peste tot,atât în occident cat și în Rusia.In Ucraina mai puține!
Sfantul__Cuvios_Pafnutie 11.09.2024, 02:07
Da, probleme există peste tot, dar sunt diferite. În Occident, de pildă, nu au Lideri Supremi. La fel, adversarii politici nu sunt închiși și nici nu pică de la etaj. Dacă te duci în Franța să strigi m... Macron, în Germania m... Scholtz, în SUA m... Biden sau în România m... Iohannis, nu ești săltat. Poți să ne spui cam ce se întâmplă cu cei care strigă m... Putin în Rusia?