Puțini oameni din Moscova simt efectele războiului purtat de Rusia în Ucraina. „Nimic nu s-a schimbat cu adevărat aici”

Serile liniștite din Piața Roșie din Moscova nu amintesc prea mult de drama de dincolo de graniță, din Ucraina.

Recent, la un spectacol, un corp de parașutiști de elită îmbrăcați în camuflaj a executat un dans de luptă cu efecte pirotehnice, scrie New York Times.

Un artist egiptean îmbrăcat ca un faraon se plimba înainte și înapoi într-un car, mânuind un ankh, vechiul simbol egiptean al vieții, în timp ce o formație cânta „Katiușa”, un cântec patriotic de război din epoca sovietică.

Natalia Nikonova, o femeie de 44 de ani, s-a numărat printre miile de spectatori ce au aplaudat din tribune la festivalul care a sărbătorit armatele Rusiei și ale națiunilor prietene, inclusiv Belarus, India și Venezuela.

„Am fost atât de emoționată încât aproape că mi-am pierdut vocea!”, a spus ea.

Armata rusă poartă acum un război care a ucis deja zeci de mii de persoane și care a contribuit la creșterea inflației globale, generând o gravă criză economică în mai multe țări.

Dar Nikonova a declarat pentru jurnaliștii cotidianului american că nu a avut parte de multe probleme în ultimele șase luni.

„Nimic nu s-a schimbat cu adevărat”, a spus ea. „Sigur, prețurile au crescut, dar putem suporta asta”, a adăugat femeia, care s-a grăbit să asculte un bis al piesei „Katiușa”, interpretat de Fanfara simfonică militară egipteană.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

„Nu este atât de rău”

Foarte puține lucruri din viața de zi cu zi par să se fi schimbat, într-adevăr, la Moscova, unde oamenii au resursele financiare necesare pentru a face față unor creșteri semnificative de prețuri, spre deosebire de o mare parte din restul țării.

GUM, centrul comercial de lux de lângă Piața Roșie, este plin de cumpărători – deși multe magazine occidentale precum Prada, Gucci și Christian Dior sunt închise -, iar restaurantele și teatrele au afaceri înfloritoare.

Șoselele Moscovei sunt încă pline de mașini de lux, precum Lamborghini și Porsche.

„Câteva magazine au fost închise din cauza sancțiunilor, ceea ce este frustrant, dar nu este atât de rău”, a declarat pentru New York Times Iulia, o tânără în vârstă de 18 ani, proaspăt absolventă de liceu. Ea și prietenii ei nu se gândesc prea des la luptele din Ucraina.

Această detașare a populației este exact ce dorește președintele Vladimir Putin, în timp ce aplică o strategie internă de a-i proteja pe ruși de greutățile războiului – fără recrutări în masă, fără sentimentul de pierdere sau conflict, scrie New York Times.

Strategia la care liderii ruși excelează

O mare parte din efortul Rusiei nu a decurs așa cum plănuise Putin pe câmpul de luptă, dar acasă, el a reușit în mare parte să facă în așa fel încât viața rușilor să pară cât se poate de normală.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Majoritatea muzeelor și teatrelor sunt deschise, atât timp cât conducerea lor nu a criticat Kremlinul, iar în serile de vară, bărci pe care au loc petreceri străbat râul Moskva, în vreme ce alți oameni fac picnicuri pe iarbă.

Sezonul de toamnă la operă și balet tocmai a început – deși câteva premiere anticipate și producții în curs de desfășurare au fost anulate, după ce regizorii și vedetele lor au vorbit împotriva războiului sau au fugit din țară.

„Ceea ce fac rușii în mod normal este să-și protejeze viața de zi cu zi”, a declarat Greg Yudin, profesor de filosofie politică la Școala de Științe Sociale și Economice din Moscova, descriind un mecanism de adaptare care datează din perioada sovietică, dar care a devenit larg răspândit în timpul mandatului lui Putin.

„Acesta este lucrul pe care îl prioritizează întotdeauna și la care excelează”, a spus el, cu referire la strategia liderilor Rusiei, „iar acum fac acest lucru cu un grad considerabil de succes, aș spune”.

„Țara se transformă în ceva asemănător cu Coreea de Nord”

Dar, în timp ce mulți moscoviți îmbrățișează această atitudine relaxată, unii dintre intelectualii capitalei se luptă să împace sentimentul de normalitate cu drama războiului.

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

Acest lucru a fost evident sâmbăta trecută, când mii de ruși au participat la înmormântarea lui Mihail Gorbaciov, exprimând simpatie pentru ultimul lider sovietic, un protest tăcut față de Putin și politicile sale.

De îndată ce tancurile rusești au intrat în Ucraina, Ania, o tânără de 34 de ani care a vorbit sub acoperirea anonimatului, a început să citească cărți despre ascensiunea totalitarismului în Germania nazistă. Ea spune că de la bun început s-a confruntat cu conceptul de vinovăție colectivă.

„A fost sfârșitul lumii pentru atât de mulți oameni”, a spus ea. „În numele tău, cineva ucide civili”, a spus femeia. „Iar țara ta se transformă în ceva asemănător cu Coreea de Nord”, a concluzionat ea.

Ania a spus că a mers la un protest și a semnat o petiție împotriva războiului, iar câteva zile mai târziu a fost invitată să demisioneze de la locul de muncă, dintr-o instituție publică.

Timp de mulți ani, Putin a luat măsuri drastice împotriva disidenței și a protestatarilor, dar astăzi este aproape imposibil să îți exprimi dezamăgirea față de sistem, iar oamenii care își exprimă opiniile o fac știind că o nouă lege pedepsește drastic criticile la adresa războiului.

Aproape 16.500 de persoane au fost arestate sub acuzația că au manifestat împotriva războiului începând cu 24 februarie, potrivit OVD-Info, o organizație rusă pentru drepturile omului.

Rușii care se opun luptelor se simt amenințați de guvernul lor, disprețuiți de Occident – care, în opinia lor, îi învinovățește pentru că nu au protestat față de invazie – și neputincioși în a aduce vreo schimbare.

„Cu toții avem acest sentiment de neputință”, a spus Ania. „Faptul că exiști și că ai opinia ta nu înseamnă nimic. Suntem cinci, zece, douăzeci de milioane de oameni. Și nu face nicio diferență”, a observat ea.

Militarizarea societății

Moscoviții precum Ania au petrecut primele luni după începerea conflictului în neliniște și nesiguranță. Zeci de mii dintre ei au fugit. Dar, în timpul verii, capitala a revenit în mare parte la normalitate, susținută de o rublă în creștere, o opoziție redusă la tăcere și o presă aproape complet sub controlul Kremlinului.

Cu toate acestea, Rusia se schimbă încet. În timp ce Putin a încercat să insufle un sentiment de normalitate, el lucrează, de asemenea, pentru a militariza și mai mult societatea rusă.

De-a lungul arterelor rutiere ale Moscovei există panouri publicitare cu soldați pe care sunt afișate gradul și titlul acestora, cu un cod QR care poate fi scanat pentru mai multe informații. Și nu lipsesc evenimentele care sărbătoresc puterea militară a Rusiei.

Mii de spectatori s-au adunat pe terenul de antrenament al armatei din Alabino, la sud-vest de Moscova, timp de două săptămâni, pentru a urmări Jocurile Internaționale ale Armatei, un festival care include un biatlon al tancurilor, în care echipe internaționale se întrec la diverse discipline.

„Am văzut tancuri la televizor în tot acest timp; am vrut să le văd în realitate”, a declarat Ilia, un tânăr în vârstă de 34 de ani, care a venit cu mașina de la Moscova la eveniment împreună cu copiii săi.

„Cred că orice război este rău; nu spun că susțin operațiunea militară specială sau nu”, a spus el, folosind termenul preferat de Putin pentru invazia din Ucraina. „Dar am încredere în conducerea din țara mea și dacă ei spun că este necesar, atunci este”, a adăugat el pentru New York Times.

Alții au spus că armele expuse – inclusiv rachetele Kinjal folosite în Ucraina – i-au făcut să simtă că trăiesc într-o țară puternică.

„Aici, oamenii se comportă ca și cum nimic nu s-a întâmplat”

Andrei Evghenievici, un fost tanchist care a activat în Germania controlată de sovietici până în ultimele zile ale războiului rece, a declarat că expoziția militară l-a readus în vremurile în care Uniunea Sovietică era o putere globală.

„Când vezi asta, ai încredere că totul este bine în țara ta, că totul este așa cum ar trebui să fie”, a spus el. „Am fost crescuți în tradiția sovietică și ne iubim patria noastră. Acest lucru aduce mândrie țării noastre”, a adăugat el.

În ceea ce privește sancțiunile, el a subliniat că „nu simte nicio diferență”. „Cred că America și Occidentul suferă mult mai mult”, a spus el.

Acesta este de altfel un refren constant al propagandei difuzate de televiziunile de stat.

Presa Kremlinului produce zilnic emisiuni despre incertitudinea cu care se confruntă țări precum Germania, din cauza prețurilor la gaze și a inflației în creștere.

La expoziția militară, oamenii s-au îngrămădit să admire armele. Dar standurile care invitau vizitatorii să semneze un contract pentru a se înrola în armată nu au avut vizitatori, ceea ce indică faptul că, chiar dacă naționalismul este în creștere, oamenii nu sunt pregătiți să lupte în războiul lui Putin, scrie New York Times.

„Nu vin mulți oameni în acest moment”, a admis un recrutor militar, care a refuzat să-și dea numele.

Pentru oamenii care nu sunt interesați de jocurile militare și care sunt obișnuiți să își petreacă verile călătorind prin Europa, există o mulțime de distracții autohtone.

Un festival recent desfășurat în parcul de artă Nikola-Lenivets, un paradis pentru hipsteri aflat la câteva ore de capitală, a atras aproximativ 16.000 de oameni în pădure timp de patru zile.

Într-o seară, spectatorii au dansat pe muzica unui interpret de reggae foarte optimist, care a promis că nu va părăsi Rusia, așa cum au făcut mulți alți artiști. Mulțimea s-a dezlănțuit.

„La început mă gândeam, wow, este un război la 400 de kilometri distanță, iar noi suntem la un festival de muzică”, a declarat Ivan, un tânăr de 25 de ani care tocmai s-a întors în Rusia natală după mai mulți ani petrecuți în străinătate.

În cele din urmă, s-a relaxat. „Viața merge înainte, mai ales când nu putem face nimic pentru a controla situația”, a spus el.

La festivalul din Piața Roșie, Ekaterina, o tânără de 26 de ani, a mărturisit că se gândește totuși la suferința oamenilor implicați în război.

„Aici, oamenii se comportă ca și cum nimic nu se întâmplă. Aici este o lume, iar – acolo”, a spus ea, referindu-se la front, „este una complet diferită”.

Raport sumbru pentru Rusia

În mod public, scrie și agenția Bloomberg, oficialii ruși spun că lovitura provocată de sancțiuni a fost mai puțin puternică decât se temeau inițial și că scăderea economiei ar putea fi una mai mică de 3% în acest an și chiar mai mică în 2023.

Un document intern consultat de Bloomberg sugerează însă că situația ar fi de fapt mai gravă.

Concret, Rusia s-ar putea confrunta cu o recesiune mai lungă și mai profundă, pe măsură ce impactul sancțiunilor americane și europene se extinde, afectând sectoarele pe care țara se bazează de ani de zile pentru a-și susține economia, a dezvăluit zilele trecute raportul intern pregătit pentru guvern.

Documentul, rezultatul a luni de muncă a oficialilor și experților care încearcă să evalueze adevăratul impact al izolării economice a Rusiei, a fost redactat pentru o întâlnire cu ușile închise a înalților oficiali ruși.

Două dintre cele trei scenarii din raport arată că anul viitor contracția economică va accelera, iar economia va reveni la nivelul de dinainte de război abia la sfârșitul deceniului sau mai târziu. Scenariul „inerțial” spune că economia ar putea să scadă cu 8,3% sub nivelul din 2021, în timp ce scenariul „de stres” estimează o scădere cu 11,9% sub nivelul de anul trecut.

Toate scenariile văd o intensificare a presiunii sancțiunilor, la care se vor alătura probabil și mai multe țări.

Decizia bruscă a Europei de a renunța la dependența de petrolul și gazele rusești va reduce substanțial veniturile Moscovei și ar putea, de asemenea, să afecteze capacitatea Kremlinului de a-și aproviziona propria piață, se arată în raport.

Dincolo de restricțiile în sine, care acoperă aproximativ un sfert din importuri și exporturi, raportul detaliază modul în care Rusia se confruntă acum cu o „blocadă” care „a afectat practic toate formele de transport”, izolând și mai mult economia țării.

Restricțiile tehnologice și financiare se adaugă la presiune. Raportul estimează că până la 200.000 de specialiști IT ar putea părăsi țara până în 2025, aceasta fiind prima prognoză oficială a exodului tot mai mare de creiere.

În ce privește importurile, „principalul risc pe termen scurt este suspendarea producției din cauza lipsei de materii prime și componente importate”. Pe termen mai lung, incapacitatea de a repara echipamentele importate ar putea limita permanent creșterea, se arată în raport.

„Pur și simplu, nu există furnizori alternativi pentru unele importuri critice”, spune raportul.

Urmărește-ne pe Google News