Salariile și pensiile din sectorul public din România ar putea fi majorate în 2027, după o pauză de doi ani, însă creșterile vor fi limitate pentru a permite Guvernului să reducă deficitul bugetar, conform unui raport S&P Global Ratings.
Cuprins:
Agenția de rating subliniază că majorările ar trebui să fie moderate, astfel încât să nu depășească semnificativ ritmul de creștere a PIB-ului nominal.
Amintim că Agenția de rating Standard & Poor's (S&P) a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-”, cu perspectivă negativă, dar menține România în categoria țărilor recomandate investițiilor, a anunțat vineri seară, 2 octombrie, Ministerul de Finanțe.
Potrivit raportului publicat vineri de S&P, România trebuie să reducă deficitul bugetar de la 6,25% din PIB în 2026 la 5,8% în 2027.
În acest context, după doi ani de înghețare a salariilor și pensiilor publice, Guvernul ar putea permite o creștere moderată a acestora, cu condiția ca măsura să fie în concordanță cu planul fiscal pe termen mediu, convenit cu Comisia Europeană.
Deși agenția nu a specificat un procent exact pentru majorările salariale și de pensii, prognozele indică faptul că acestea nu ar trebui să depășească semnificativ creșterea prognozată a PIB-ului nominal, estimată la 6,3% în 2027.
„Vedem puțin spațiu pentru ca majorările salariale sau ale pensiilor să depășească semnificativ creșterea PIB-ului nominal în perioada 2027-2028”, se arată în raportul S&P.
Pensia medie în România a atins, în luna iulie 2026, valoarea de 2.821 de lei, conform celor mai recente date furnizate de CNPP. Diferențele dintre județe însă sunt semnificative.
Pentru 2027, bugetul României va trebui să găsească un echilibru între reducerea cheltuielilor publice și o indexare prudentă a veniturilor populației.
S&P subliniază că eforturile de consolidare fiscală vor trebui să se concentreze pe controlul cheltuielilor, inclusiv al celor cu salariile și pensiile, având în vedere angajamentele asumate de România în cadrul planului fiscal structural pe termen mediu.
Acest plan prevede reducerea fondului de salarii din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031. Cu toate acestea, obiectivul nu implică neapărat reducerea salariilor nominale, ci o limitare a ritmului de creștere a cheltuielilor cu personalul în raport cu economia.
Agenția avertizează că lipsa unui cadru predictibil pentru politica salarială reprezintă un risc semnificativ. În 2025, salariile din sectorul public reprezentau aproximativ 25% din cheltuielile guvernamentale totale.
În plus, întârzierile în adoptarea legii unitare a salarizării au costat România 750 de milioane de euro din granturile PNRR, punând o presiune suplimentară pe bugetul de stat.
Reducerea deficitului bugetar rămâne o prioritate pentru autorități, potrivit S&P, care estimează o scădere treptată a acestuia: de la 7,9% din PIB în 2025, la 6,25% în 2026 și 5,8% în 2027.
În 2028, deficitul ar trebui să ajungă la 5%. Pentru a atinge aceste ținte, Guvernul trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor permanente, inclusiv a celor legate de salariile și pensiile publice.
Totodată, cheltuielile cu dobânzile urmează să crească, ajungând la 3,2% din PIB în 2026 și 3,5% în 2028.
Până la finalul anului 2028, acestea ar putea consuma aproape 10% din veniturile guvernamentale.
În paralel, datoria publică netă a României ar putea depăși pragul de 60% din PIB în 2028, față de 52,7% în 2025, ceea ce va îngreuna și mai mult posibilitatea de a majora cheltuielile publice.
Agenția de rating subliniază că apropierea alegerilor parlamentare programate pentru 2028 reprezintă un risc suplimentar.
Istoric vorbind, anii electorali au fost marcați de creșterea semnificativă a deficitului bugetar, în medie cu 1,3 puncte procentuale din PIB.
Experții atrag atenția că menținerea unui control strict asupra cheltuielilor va fi crucială pentru a evita o creștere a dezechilibrelor fiscale.
În concluzie, S&P subliniază că bugetul din 2027 va reprezenta un test decisiv pentru credibilitatea politicilor economice ale României. Implementarea măsurilor de consolidare fiscală și respectarea angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene sunt esențiale pentru stabilitatea financiară a țării.