Știricurate.ro: Sammy Ketz, Senior reporter AFP pentru Orientul mijlociu: Informatie, nu fake news; o miza istorica pentru Europa

Acest vot istoric asupra „drepturilor conexe” a fost posibil grație mobilizării inedite a jurnaliștilor și curajului deputaților europeni, în ciuda unei presiuni intense, fără precedent, a GAFĂ.

Textul trebuie acum să întruneasca consensul Parlamentului, Consiliului de miniștri și Comisiei europene.

Or, în urma unei noi campanii de lobby de mare amploare, GAFA sunt pe cale să reușească să golească textul de conținut: ele  încearcă să excludă din dispozitiv ceea ce numim „scurte extrasuri” sau „fragmente”, să elimine agențiile de presă și să reducă durata de protejare a drepturilor conexe.

Faptele: esență jurnalismului

Faptele aparțin tuturor. Oricine le poate relata sau analiza. Dar când un motor de căutare sau un agregator preia textual producția unui ziar sau a unei agenții, pare normal că el să plătească un drept conex, chiar dacă nu este vorba decât de un fragment.

Ne putem oare imagina, sub pretextul că e vorba doar de un „scurt extras”, că am putea să nu remunerăm o informație factuală asupra Brexit-ului? Sau asupra dramei unor refugiați înecati în largul Greciei?

Să încercam să ne imaginăm câta muncă de investigație și scriitură au fost necesare pentru ca un jurnalist să publice următorul titlu: „Atentat sinucigaș într-un cartier siit din Bagdad: 32 de morți, conform poliției și spitalelor”.  Pentru a scrie acest simplu rând, jurnalistul a trebuit să ceară informații de la poliție în legătură cu natura exploziei, să telefoneze la spitale pentru a obține un bilanț al deceselor, să meargă la fața locului pentru a descrie scenă atentatului și a culege mărturii. Uneori, chiar cu riscul vieții, căci adesea un nou atentat se produce în același loc. Așa cum s-a întâmplat recent la Kabul, unde nouă jurnaliști și fotografi au fost uciși, printre care și cel al AFP, Shah Marai.

A căuta faptele înseamna inclusiv a elimina zvonurile care poluează orice știre importantă: o luare de ostatici în timpul atentatului de la Nisa care s-a soldat cu 86 de morți în 2016, un nou atentat la Turnul Eiffel în tragica noapte de 13 noiembrie la Paris – astfel de știri false invadează rețelele sociale și nu dispar decât grație verificărilor minuțioase făcute de mass media.

Această muncă reprezintă activitatea de zi cu zi a jurnaliștilor, fotografilor, videastilor și a mea – la Bagdad, Teheran, Cairo, Damasc sau Beirut. Dacă preluarea textelor provenind de la editori și agenții scapă dreptului conex pe motiv că e vorba doar de fragmente, directiva va fi golită de substanță. Aceasta va face să se creadă că însasi esență meseriei noastre – ancheta asupra unor fapte dovedite și transpunerea într-o știre – nu are nicio valoare. Și toate investițiile pe care editorii și agențiile de presă le fac pentru a oferi această informație publicului vor fi făcute în pagubă totală. Asta va însemna de asemenea că faptele nu fac Istoria. În final am abandona terenul, lasând câmp liber celor care propagă fake news.

Excluderea  scurtelor extrasuri din drepturile conexe va face ca editorii și agențiile de presă să angajeze mai puțini jurnaliști, să închida birourile din Afganistan, Irak, Iran, sau Coreea de Nord… Care vor fi atunci sursele de informație? Media de stat? Campaniile de dezinformare desfășurate de regimuri autoritare?

Să nu lăsăm acești „boți”, roboți programați să desfășoare campanii de influențare, sau alți „troli” să se impună în față reporterilor și nici ficțiunile online să se substitue faptelor verificate.

Dacă fragmentele sunt lăsate în afară dreptului conex, furtul conținuturilor media va continua. Pentru un motiv foarte simplu: ceea ce citesc în cea mai mare măsură internauții, ceea ce generează milioane de interectiuni pe site-uri și deci venituri considerabile pentru platforme reprezintă tocmai aceste scurte extrasuri. Excludeți-le din directivă și veți obține o cochilie goală.

Informație contra fake news

Alt cal de bătaie al giganților internetului vizează eliminarea agențiilor de presă din drepturile conexe. Și totuși, acestea se află în avanpostul actualității. În fiecare zi, în fiecare oră, în fiecare minut, ele produc conținut text, foto și video grație rețelei extinse  țesute de-a lungul anilor în toată lumea, pâna în teritoriile cele mai inaccesibile. Ele ramân busola indispensabilă care permite tuturor, grație unor informații verificate, pluraliste și complete, să știe ce se întâmplă din Siria pâna în Rusia, din provinciile cele mai îndepartate pâna în capitale.

Fără agenții, televiziunile, radiourile, ziarele, site-urile pierd o mare parte a materiei prime a informației. Fără agenții, imaginile devin mai rare, iar fake news-urile proliferează. Că și producțiile editorilor, și cele ale agențiilor sunt furate. Este indispensabil pentru democrație că agențiile să continue să existe, iar pentru aceasta este nevoie că ele să fie incluse în  întregime și cu aceleași drepturi ca editorii în câmpul de aplicabilitate a directivei.

Durata drepturilor

În sfârsit, durata de protejare a drepturilor conexe reprezintă o miza majoră. Unii ar dori să fie redusă la un an. Nu ar fi absurd că fotografiile tragicelor atentate de la Paris din 2015 să poată fi utilizate gratuit de giganții internetului pentru că au trecut 12 luni de atunci? E evident că durata de viață a unei fotografii nu e limitată la un an și că ea este reutilizata în mod regulat. Bunul simt și echitatea impun o revenire la durata de 20 de ani  prevăzută inițial.

Poate Uniunea europeană să își asume riscul de a goli de substanță acest drept conex, în timp ce asistăm la o multiplicare a pericolelor și la o proliferare a fake news-urilor?

Ni se spune, pe bună dreptate, cât de importante sunt pentru democrație alegerile europene din mai. Dacă e așa, să nu distrugem un text al Parlamentului care a fost votat pe 12 septembrie de 438 de deputați, adică de o largă majoritate, după doi ani de muncă.

În acest moment la Bruxelles sunt în joc protejarea culturii și a presei europene, viitorul presei și al tuturor celorlalte meserii creative, fie că e vorba de muzică, de literatură, de cinema, de teatru sau de poezie. Fără că aceasta să aibă vreun impact negativ asupra consumatorului, al cărui acces va continuă să fie gratuit.

Doamnelor și domnilor miniștri, deputați, membri ai Comisiei, jurnaliștii, editorii și agențiile de presă cer împreuna o justă remunerare muncii lor și a investițiilor pe care le fac pentru a informa publicul. Iată de ce instituirea unui drept conex corect reprezintă o miza crucială pentru democrația noastră.

Sammy Ketz

Senior reporter pentru Orientul mijlociu

Laureat al premiilor Albert Londres și Bayeux pentru corespondenții de război

Fotografie principală: Hepta

Citește și: Câți bani ia Google din România? La Fisc raportează 4 milioane de euro, „publicitarii” îi cotează la 50 de milioane, iar presa spune că gigantul încasează peste 100!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE