Șapte țări din UE cer Bruxelles-ului norme de emisii CO2 mai aspre. Europa se ceartă din nou pe viitorul mașinilor pe benzină și diesel

Europa nu mai este unită pe tema mașinilor electrice

Disputa despre viitorul mașinilor pe benzină și diesel revine în forță la Bruxelles. Șapte state europene – Danemarca, Franța, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania și Suedia – au trimis un document informal prin care cer Uniunii Europene să nu slăbească și mai mult normele de emisii pentru mașini și utilitare.

Mesajul lor vine într-un moment sensibil. Uniunea Europeană trebuia inițial să meargă spre eliminarea vânzărilor de mașini noi cu emisii CO2 din 2035, ceea ce în practică ar fi însemnat finalul motoarelor pe benzină și diesel pentru mașinile noi. Între timp, presiunea industriei auto și a unor state membre a crescut, iar Bruxelles-ul a început să discute variante mai flexibile, inclusiv un obiectiv de reducere cu 90% a emisiilor în 2035, nu neapărat 100%.

Aici apare ruptura: unele țări vor reguli mai blânde pentru ca industria auto să nu fie sufocată, în timp ce altele spun că orice pas înapoi va încetini electrificarea și va ajuta, indirect, rivalii din China.

Ce cer cele șapte țări

Cele șapte state cer menținerea unei direcții clare spre electrificare. Ele susțin că Europa nu trebuie să transmită industriei semnalul că poate amâna tranziția, pentru că asta ar reduce investițiile în mașini electrice, baterii și infrastructură de încărcare.

În documentul citat de Euronews, țările avertizează că relaxarea normelor ar pune în pericol nu doar țintele climatice, ci și competitivitatea economică și securitatea energetică a Europei. Pe scurt: dacă UE rămâne dependentă de combustibili fosili, rămâne vulnerabilă la prețul petrolului și la crize geopolitice.

Poziția lor este simplă: Europa trebuie să accelereze electrificarea, nu să o încetinească. Dar cer și măsuri concrete, nu doar interdicții pe hârtie: mai multe stații de încărcare, stimulente pentru cumpărători și sprijin pentru cererea de mașini electrice.

Ce spun cei care vor reguli mai flexibile

De partea cealaltă sunt state și constructori care spun că tranziția este prea rapidă față de realitatea pieței. Mașinile electrice rămân scumpe, infrastructura de încărcare este inegală, iar vânzările nu cresc peste tot în ritmul cerut de Bruxelles.

Constructorii auto europeni au cerut în mod repetat reguli mai flexibile. Șefii industriei susțin că țintele actuale sunt greu de atins fără pierderi mari, amenzi și presiune suplimentară pe o industrie deja afectată de costuri ridicate, concurență chineză și scăderea vânzărilor. Reuters a relatat că industria auto europeană cere reguli mai simple pentru producția „Made in Europe” și stimulente pentru lanțurile locale de aprovizionare, în contextul tranziției la electrice.

Argumentul lor nu este neapărat „să păstrăm motorina pentru totdeauna”, ci „nu putem face tranziția doar prin amenzi și interdicții”. De aici vine și discuția despre neutralitate tehnologică: hibride, combustibili sintetici, combustibili regenerabili și range-extender, nu doar electrice pure.

De ce contează pentru șoferii din România

Pentru România, această ceartă de la Bruxelles nu este doar politică europeană. Ea poate decide ce mașini vor mai fi disponibile în următorii 10 ani și cât vor costa.

Dacă UE păstrează o direcție foarte strictă spre electrice, constructorii vor investi mai mult în EV-uri, iar motoarele termice vor dispărea treptat din ofertele europene. Dacă normele sunt relaxate, am putea vedea mai multe hibride, plug-in hybriduri, range-extender și motoare termice eficiente vândute și după 2035.

Pentru cumpărătorul român, a doua variantă pare mai confortabilă pe termen scurt, pentru că electricele sunt încă scumpe, iar mulți oameni nu au unde să încarce acasă. Dar pe termen lung, relaxarea prea mare poate avea și efect invers: Europa riscă să rămână în urmă la baterii, software și electrice accesibile, exact zona în care China avansează foarte rapid.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE