Săpun dezinfectant cu peste 2 milioane de bacterii, la Spitalul Elias

În anul 2014, alerta a fost dată de medicii de la Spitalul Elias, după ce doi bolnavi s-au infectat, riscând să între în șoc septic. S-a descoperit la momentul respectiv că săpunul dezinfectant era contaminat cu Serratia marcescens, bacterie descoperită și în analizele de sânge ale bolnavilor.

„Ne-am trezit cu o bacterie nouă pentru spitalul nostru: Serratia marcescens. O bacterie de hazna! Ceva nu era în regulă”, își amintește Daniela Safta, director medical.

”Este inadmisibil că și în 2014 și în 2016 Ministerul Sănătății ne lasă pe noi, cei din spitale, să ne descurcăm singuri! Acest producător nu doar că e în continuare pe piață, dar ne-a și dat în judecată! Și nici o autoritate sanitară n-a dus cazul în 2014 pînă la capăt! Vă vine să credeți?!”, declară  Doina Dimulescu, director Spitalul de Urgență Elias, potrivit tolo.ro.

Cum a început scandalul dezinfectanților diluați

Jurnaliștii GSP au dezvăluit că Suprasept, biocidul folosit de firma care dezinfectează 2.000 de săli de operaţie din România, din peste 350 de spitale are o substanţă activă diluată de 10 ori. Suprasept, dezinfectantul Hexi Pharma folosit, conform etichetei, pentru ”instrumentarul şi echipamentele medicale prin imersie” şi pentru deliminarea bacteriilor din „blocurile operatorii, secţii de arşi, ATI, săli de tratament”. Dar şi pentru mesele de operaţie, podele şi pentru „dezinfecţia prin nebulizare.

Analizele făcute la institutul de stat ICECHIM au arătat că ambele substanţe active din Suprasept sînt diluate faţă de etichetă: prima de 10 ori şi a doua cu 30%. Testul a costat 800 de lei, iar spitalele i-au dat lui Hexi Pharma, în ultimii 9 ani, contracte 30 de milioane de euro fără ca autorităţile să-i controleze vreodată în laborator substanţele.

După aceste dezvăluiri, angajații DSP Arad au povestit că au descoperit, în 2013, un dezinfectant cu probleme. Acesta ar fi fost neconform, așa că și-au alertat imediat superiorii de la București. Cei de la Ministerul Sănătății nu ar fi putut trage la răspundere furnizorul pentru că nu i-ar fi gasit sediul, aceasta în condițiile în care această firmă avea, atunci, contacte cu aproape 200 de spitale din toată România.

Citește și:

SINUCIDERE, CRIMĂ SAU ACCIDENT? Află parerea specialistului în cazul Condrea

ANCHETĂ LIBERTATEA / Filiera basarabeană care l-a ”îngropat” pe Condrea

EXCLUSIV / Condrea avea capul atât de zdrobit încât a fost identificat după lobii urechilor. Legiștii i-au cusut trei ore fața

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro