Sătui să mai înghețe în clase, elevii și profesorii au făcut un târg de Crăciun, ca să cumpere o centrală nouă. Primar: „E rezolvată problema. În primăvară”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La Școala Gimnazială Preda Buzescu din Vlădaia, o comună aflată la 55 de kilometri de Drobeta-Turnu Severin, elevii și profesorii stau înfofoliți la ore, pentru că temperatura din clase nu depășește 16 grade Celsius. „Ne îngheață mâna pe cretă. Copiii stau cu gecile pe ei”, spune directoarea Gina Vlaicu pentru Libertatea.
Cuprins:
La școala din Vlădaia, județul Mehedinți, învață 162 de elevi. Sunt 5 clase la ciclul primar, cu 74 de elevi, și patru clase cu 73 de elevi în ciclul gimnazial. Lor li se adaugă și 15 preșcolari. Spațiul de încălzit ar fi de 2.000 de metri pătrați, pe lângă sălile de curs existând și o sală de sport, două laboratoare și cancelaria.
Primarul comunei, Viorel Spuză, e însă de altă părere. Spune că elevii au căldură, dar că problema e rezolvată. Nu acum însă, ci peste câteva luni.
„E rezolvată problema. În primăvară acuma se rezolvă. Cum se face bugetul, cum e rezolvată. Îngheață în clase? Nu, dom’le, că au acuma, funcționează, dar zice că nu face față. Au căldură. Nu eram eu nebun să-i las așa, fără căldură. Luam din alte părți și tot era. Dar vor o centrală mai mare, pentru că sunt mai multe calorifere decât... știți? Dar în primăvară e rezolvată, vă spusei”, zice primarul.
„Unii copii îngheață și acasă. Măcar la școală să le fie bine”
Până să aștepte rezolvarea problemei în primăvară, pe 16 decembrie, la Căminul Cultural din Vlădaia (Mehedinți), elevii școlii din localitate au pus în vânzare obiecte confecționate de ei în ultima lună pentru a strânge fonduri cu care să achiziționeze o centrală termică nouă, care să încălzească sălile în care învață.
Cele existente, funcționale din 2017, când primăria a făcut o ultimă investiție importantă la unitatea de învățământ, nu mai fac față. În zilele friguroase de iarnă, elevii și profesorii stau cu gecile pe ei la clasă.
„Chiar ieri am avut o inspecție și a zis doamna: mamă, ce frig e aici la tine! Și încă nici nu e atât de rece”, spune directoarea școlii din Vlădaia, Gina Vlaicu. E de 10 ani în școală, la catedra de matematică, și a trecut de un an și la conducerea școlii. Face în fiecare zi naveta de la Drobeta-Turnu Severin, la fel ca majoritatea colegilor ei. Spune că elevii din Vlădaia merită condiții mai bune. Majoritatea provin din familii sărace și iarna schimbă frigul de acasă cu cel de la școală.
„Unii n-au de niciunele nici acasă, stau în câte o cameră și e vai și-amar. Măcar la școală să aibă condiții. Sunt deja ani în care venim toți îmbrăcați cu gecile, stăm așa în școală și așa plecăm și acasă. Ați merge cu plăcere la serviciu știind că acolo e frig ca-n peșteră? Copilul ce-și spune? Acasă e frig, stau îmbrăcat, la școală e frig, stau îmbrăcat”, spune directoarea școlii din Vlădaia.
Vlădaia, pe harta școlilor care se confruntă cu mari probleme
Situația unității de învățământ din Vlădaia apare și pe hartaedu.ro, o platformă dezvoltată de Asociația Narada, unde se pot semnala cazuri concrete ale problemelor cu care se confruntă școlile din România.
„Din cauza nefuncționării corespunzătoare a celor două centrale, temperatura interioară în spațiile de învățământ nu depășește 16 grade Celsius. Din acest motiv, elevii stau mai mereu îmbrăcați. Prin urmare, actul educativ are foarte mult de suferit”, se arată în alerta de pe hartaedu.ro.
Primar: „În funcție de cât adună, le dau să-și ia o centrală nouă”
„Am avut două centrale noi, dar constructorul nu a prevăzut suprafața radiantă atât de mare și zice că nu fac față. Dar la anul le promisei că, în funcție de cât adună la târg, le dau să-și ia o centrală nouă. Diferența la ce au adunat ei suplimentăm și le dăm noi, că-s atribuțiile noastre, nu ale lor. Cât să fie o centrală, 6.000-7.000 de lei? Atâta era acum doi ani, acuma, vă dați seama, s-or mai fi scumpit și ele”, a spus primarul Viorel Spuză (PSD), aflat la al patrulea mandat.
Directoarea școlii: „Mai punem mâna și pe bidinea”
„Doar în primul an au fost calde, când le-au dat în funcțiune. De atunci, tot timpul am avut probleme, ba cu pompele, ba cu altceva. Încercăm cu toții aici să găsim soluții. Să lucrăm în echipă, că școala nu e proprietatea mea și, dincolo de funcție, mai important e să lași ceva în urmă, să se vadă ceva. Mai punem mâna și pe bidinea, că școala e casa noastră oarecum. Peste jumătate de zi suntem aici. Sperăm să rezolvăm situația cu încălzirea, copiii ăștia merită condiții mai bune. Măcar la școală să se poată simți bine”, a mai spus directoarea Gina Vlaicu.
Conform cifrelor cu care operează organizația Narada, ONG-ul care s-a implicat pentru rezolvarea situației școlii din Vlădaia, un sfert din școlile din România „utilizează sobele ca principală sursă de încălzire, copiii învățând în unele ierni friguroase cu geaca pe ei, în spații cu geamuri vechi prin care șuieră vântul”.
Fitecine 18.12.2022, 00:09
Art. 234 din Legea educaţiei naţionale prevede ca: “Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare şi de control în învăţământ persoanele care desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice, cum sunt: a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă.” Cu toate acestea, în scoli a devenit o tradiţie efectuarea de târguri de Crăciun – ample fapte de comert organizate direct de conducerea scolilor, cu binecuvântarea inspectoratelor şcolare şi sub laudele anumitor reprezentanţi ai presei. Pentru desfăşurarea lor sunt solicitaţi, bineînţeles, părinţii, care, la insistenţele cadrelor didactice si pentru a nu se crea presiuni asupra copiilor lor, îşi rup din timp şi din finanţele proprii pentru a se obţinecât mai mult profit la aceste minunate târguri, confecţionând produse vandabile. Or, activitatea nefiind nici măcar permisă de lege, darămite reglementată, nu există niciun temei sau procedura de verificare a modului în care se strâng banii şi nici cum se alocă aceştia, aşa încât nu se va şti niciodată câţi bani se strâng ţi cum sunt ei folosiţi. Şi totuşi, fenomenul proliferează, ca şi cum scopurile declarate ale organizării acestor târguri (campanii caritabile, remedierea infrasctucturii) ar putea să justifice încălcarea flagrantă a unui text legal. Iar banii sunt strânşi tot din buzunarul părinţilor, care cumpără produsele pe care tot ei, cu munca lor, le produc.
brokenthorn 19.12.2022, 01:06
Zeci, sute the copii îngheață în școli, dar te uiți aici în comentarii și ce vezi? Cum românii sunt total lipsiți de empatie (că nu degeaba am ajuns în situația asta absolut stupefiantă de a nu mai fi deranjați de nimic). Ce fac românii? Se iau de oamenii care ajută și de însăși oamenii care se luptă să supraviețuiască în condițiile mizere în care sunt. Eu sunt din ce în ce mai convins că în România nu mai există oameni neradicalizați și spălați pe creier de propagandă, oameni care nu mai sunt de mult români, pentru că se uită unii la alții și nu se mai recunosc, tot ce văd sunt străini, diferiți, ne de-ai lor, inferiori, puturoși, șamd. Nu-i mai emoționează nici o faptă bună, dacă nu e făcută lor sau ai lor... etc.
Fitecine 19.12.2022, 11:09
Simt nevoia să vă contrazic, dle, pentru că sunt si eu profund emotionata, dar nu de aceleasi lucuri precum dvs. Spuneti că va emotionează conditiile in care invata copiii si ca va impresioneaza oamenii care sunt empatici cu aceasta suferinta a lor si fac ceva ca sa rezolve lucururile. Ei bine, sa stiti că fac parte dintre fostii elevi care invatau in aceelasi conditii, si stiu cat de cumplit poate fi. Dar acum, ajunsa adult, iata-ma si mai emotionata de nepasarea oamenilor in ceea ce priveste respectarea legii, caci de aici, sa stiti, pleaca toate, dar toate problemele. Dvs pareti insa, prin opinia dvs, mai empatic cu autoritatile care ignora si aleg sa nu puna in practica dreptul fundamental al copiilor romani de a avea un invatamant (decent) gratuit, decat sa pareti empatic cu parintii acesor copii si chiar cu copiii insisi, care au dreptul in primul rand sa traiasca intr-o Romanie in care sa domneasca legea. Eu una consider ca resepctul pentru lege este una din cele mai frumoase forme de iubire pentru semeni, fiindca legea este facuta pentru toti si pentru fiecare in parte. Asa că, desi e drept ca fiecare are dreptul la o opinie şi la exprimarea ei, va sugerez ca atunci cand va exercitati acest drepturi sa va sprijiniti pe argumente si pe fapte, nu pe simple impresii, altfel exercitiul dreptului dvs va fi contraproductiv şi veti aduce deservicii intereselor epntru care apare evident că militati.