Scena politică din România, în epoca fragmentării votului. Capitolul la care Călin Georgescu e surclasat de alți foști candidați la prezidențiale ANALIZĂ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anii în care în cursa prezidențială primii doi clasați defilau cu câteva milioane de voturi obținute în primul tur a apus. Ultimul scrutin (anulat) fiind o competiție strânsă, în care liderul de moment nu a reușit să treacă de borna de trei milioane, atinsă de fiecare dată de un pretendent la fotoliul de la Palatul Cotroceni.
Cuprins:
Cu rezultatul obținut în decembrie, Georgescu nu intra în turul 2 în 2009 și 2014
Numărul mare de candidați și lipsa unui lider detașat au dus la o competiție strânsă și la o divizare a voturilor, cifrele înregistrate fiind mult mai slabe față de alte alegeri prezidențiale.
Primul clasat, Călin Georgescu, cu 2.120.402 voturi (22,94%), cu o asemenea zestre electorală nici măcar nu ar fi prins turul al doilea la scrutinele anterioare pentru prima funcție în stat. Și locurile doi și trei, Elena Lasconi și Marcel Ciolacu, au înregistrat rezultate relativ slabe raportat la alte alegeri, adică 1.772.339, respectiv 1.769.759 de voturi.
Cifrele din trecut arată diferențele serioase în materie de voturi. În 2019, primul clasat după primul tur a fost Klaus Iohannis, care a obținut 3.485.292 de voturi, adică un procent de 37,82%. Pe locul doi s-a clasat Viorica Dăncilă, care a depășit borna de două milioane de voturi. Mai precis, 2.051.725 de voturi (22,26%). Candidatul de pe locul al treilea, Dan Barna (USR), a avut 1.384.450 (15,02%) de voturi.
În urmă cu zece ani, în primul tur Victor Ponta obținea 3.836.093 de voturi (40,44%), iar principalul contracandidat era Klaus Iohannis, care a avut 2.881.406 voturi (30,38%). La mare distanță de primii doi clasați era Călin Popescu-Tăriceanu, cu 508.572 de voturi (5,36%).
Cu un număr consistent de voturi au fost și primii candidați clasați la prezidențialele din 2009. În primul tur, Traian Băsescu a avut 3.153.640 de voturi (32,45%), iar al doilea, Mircea Geoană, a obținut 3.027.838 de voturi (31,15%). Până și al treilea clasat din primul tur de scrutin, Crin Antonescu (PNL), a avut 1.945.831 (20,02%), adică peste cât au luat în 2024 politicieni ca Elena Lasconi și Marcel Ciolacu.
Radu Câmpeanu, cel mai slab loc 2
Iar cifrele din urmă cu 20 de ani sunt și mai evidente în ceea ce privește forța competitorilor aruncați în luptă de marile partide. În primul tur de la prezidențialele din 2004, Adrian Năstase (PSD), lua 4.278.864 de voturi (40,94%), iar Traian Băsescu, care urma să și câștige turul secund, 3.545.236 de voturi (33,92%). Până și la prezidențialele din 2000, când în primul tur Corneliu Vadim Tudor (PRM) a reușit să ia fața candidaților din PNL sau PD, politicianul de pe locul secund a obținut 3.178.293 de voturi (28,34%), în timp ce primul clasat, Ion Iliescu, a avut 4.076.273 (36,36%).
Singura dată când un clasat pe locul al doilea a mai obținut sub două milioane de voturi se întâmpla în 1990, la primele alegeri prezidențiale postdecembriste, când cele 10,64% ale lui Radu Câmpeanu (PNL) au însemnat doar 1.529.188 de voturi, însă formațiunile democratice erau încă în primele luni.
Începe să se adune lista de candidați pentru bătălia din 2025
Ușor, ușor, pentru alegerile din 4 și 18 mai, dacă nu decide iar Coaliția să schimbe datele, încep să se adune numele candidaților. Politicianul cu cea mai mare zestre de voturi (validate) care vrea să candideze este Nicușor Dan, primarul Bucureștiului.
Anunțați drept candidați mai sunt deja Daniel Funeriu, dar și Ana Birchall. În timp ce Funeriu este pentru prima dată în calitatea de candidat la funcția prezidențială, Birchall a fost în cursă și la ultimul scrutin. Iar fosta ministră a justiției a obținut doar 42.842 de voturi, adică 0,46%. Practic, aceasta nu ar trebui să-și recupereze nici banii cheltuiți la ultimul scrutin, din moment ce nu a obținut minim 3%.
Pentru moment, USR o are drept candidată pe Elena Lasconi, primar din Câmpulung Muscel, care deși nu a beneficiat de o armată de partid, a reușit să ia fața unor lideri de partid care aveau în spate câteva mii de primari și consilieri (locali și județeni), cum au fost cazurile lui Marcel Ciolacu și ale lui Nicolae Ciucă.
Cel puțin un candidat va veni din Coaliția PSD-PNL-UDMR, în prezent prima șansă fiind cea a lui Crin Antonescu. Însă măsurătorile din sondaje s-ar putea să arate că șansele lui Antonescu la un succes în turul al doilea sunt mici, așa că nu e exclusă o surpriză. În interiorul PSD se discută despre o nouă candidatură a lui Marcel Ciolacu. Așadar, avem deja cel puțin cinci candidați.
La prima funcție în stat mai râvnesc și Călin Georgescu, care inițial a intrat cu Elena Lasconi în al doilea tur, dar rămâne de văzut dacă i-ar fi acceptată o nouă candidatură. În prezent, Partidul Oamenilor Tineri (POT), între timp devenit formațiune parlamentară, continuă să îl susțină pe Călin Georgescu. De asemenea, cel puțin în spațiul public AUR s-a declarat susținătoare a candidaturii lui Călin Georgescu. Tot din această zonă, a partidelor populiste, cu accente anti-UE și uneori anti-NATO, nu e exclusă nici o nouă încercare a Dianei Șoșoacă, a cărei candidatură a fost blocată de CCR în octombrie.
Fotografii colaj: Agerpres, Inquam Photos / George Călin
Mirciulica 15.01.2025, 16:31
Sa vii la această etapa a alegerilor ( adică după un tur cu rezultatele pe care le știm și apoi anulat ) tot cu ciolacu, e deja de Stan și Bran. Dar nu m-aș mira că individul, după rezultatul penibil din primul tur, sa aibă tupeul sa reintre în joc. Nu e singurul și nu ar fi prima sceneta de acest gen. Dar ce am spus de ciuca, spun și despre ăsta : va fi ca acel cal care e scos la piata doar că sa fie făcut de râs pentru că oricum nu poate fi vândut, el fiind cam bolnav, cam bătrân, și nici nu prea trage la căruță. De crin, numai de bine. A stat zece ani pe cămașă de noapte a nevestei, a degustat licorile niculitelului și a visat la nemurirea sufletului. Adică ceva pe undeva pe aproape de georgescu.