Schema Nordis pe înțelesul tuturor. Cum acționau țeparii imobiliari conduși de Vladimir Ciorbă și ce rol juca fiecare inculpat din dosar

Banii astfel obținuți – în total aproape 200 de milioane de euro – erau imediat mutați de pe o firmă pe alta, retrași de la bancomate sau redirecționați în conturile Laurei Vicol, ale lui Vladimir Ciorbă sau ale altor membri ai grupării.

Cine s-a folosit de banii cumpărătorilor

Gruparea Nordis este formată din trei lideri (Răzvan Vladimir Ciorbă, Gheorghe Poștoacă și Alexandru Mihai), șapte persoane în eșalonul secund (directori și contabili), precum și alte cinci persoane pe palierul de execuție, care se ocupau cu „mutarea” banilor în conturi – scriu procurorii DIICOT în propunerea de arestare preventivă, consultată de Libertatea.

Procurorii notează că Laura Vicol era unul dintre principalii beneficiari a fondurilor delapidate și intervenea doar atunci când era cazul.

Gruparea era sprijinită de trei notari, printre care Ioana Băsescu și Andreea Cosma, care au întocmit documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare sau intabulare, având reprezentarea foarte clară a faptului că acordă sprijin unei asociații bine organizate constituită în scopul săvârșirii de infracțiuni.

Tot în această categorie intră și doi avocați, care au consiliat membrii grupării în modalități care nu se circumscriu unei consultanțe juridice oneste și în limitele legii.

Recomandări

După ce i s-a stricat soba din bordei, un pensionar din Iași se încălzește doar cu pisici: „Problema țării e că sătulul nu crede la ăl flămând” | REPORTAJ

Iată care este „schema” grupării Nordis, creionată de procurori în referatul cu propunere de arestare preventivă:

PALIERUL DECIZIONAL:

A.   Poștoacă Gheorghe-Emanuel:

• A înființat societatea Nordis Management S.R.L. în anul 2008, aceasta funcționând până în anul 2018 ca agenție imobiliară.
• Este unul din principalii beneficiari ai sumelor delapidate din conturile S.C. Nordis Management S.R.L., direct sau prin intermediul altor societăți din grup.
• Are un rol foarte important în promovarea proiectelor și inducerea în eroare a clienților cu ocazia negocierii, încheierii și executării contractelor și este principalul comunicator public, deformând de cele mai multe ori grosolan realitatea business-ului pe care îl promovează prin oferirea de informații false, inexacte sau pur și simplu prin omisiune.

B.   Ciorbă Vladimir-Răzvan:

• Este liderul incontestabil al grupării, artizanul și beneficiarul mecanismului infracțional încă de la început.
• Este cel care stabilește modalitatea de acțiune, rolul fiecărei entități juridice și când să fie utilizată în demersurile ilicite, atribuie roluri membrilor grupării, dezbate și decide cu privire la fiecare aspect al pretinsei afaceri pe care o coordonează.
• De regulă, nu interacționează în mod direct cu potențialii clienți, decât în situații excepționale, când este vorba de clienți speciali (a se situația vedea situația clientei Mocanu Ingrid, persoană vătămată) preferând un rol mai discret și nici nu își asumă rolul de comunicator public.

Recomandări

Povestea lui Petrache Lupu, personajul invocat de Crin Antonescu în discursul de la congresul PSD: un cioban adulat de mase în România interbelică

C.   Mihai Alexandru:

• Acesta este asociat, dar și director de vânzări în cadrul Nordis Management SRL și a fost cooptat în mecanismul infracțional de către familia Poștoacă.
• Își aroga deseori titlu de „expert” în piața imobiliară emițând opinii „avizate” cu privire la evoluția acestui domeniu și cel al dezvoltărilor imobiliare, deși experiența sa se rezumă la cea de agent imobiliar.Deține abilități remarcabile în a induce în eroare atât opinia publică cu privire la stadiul lucrărilor cât și punctual clienții cu care interacționează, toate persoanele care au calitatea de client audiate în prezenta cauză indicându-l pe acesta ca fiind persoana cu care au interacționat.
• Se remarcă cinismul de care da dovadă în raport cu persoanele care au achitat avansuri considerabile atunci când aceștia solicită explicații, oferindu-le fie justificări care nu au niciun fel de legătura cu realitatea, fie amânându-le încontinuu.

PALIERUL SUPERIOR EXECUȚIONAL:

1. Poștoacă Nicolae-Cristian este asociat și director de program în cadrul Nordis Management S.R.L. precum și asociat și/sau administrator și director general în cadrul societăților folosite de grupare în activitatea infracțională.
2. Poștoacă Florin-Alexandru este director comercial în cadrul S.C. Nordis Management S.R.L. dar și asociat și/sau administrator și director de vânzări în cadrul societăților folosite de grupare în activitatea infracțională.
3. Penciuc Daniel Ovidiu este director de program în cadrul Nordis Management S.R.L. și a fost cooptat în afacere de către familia Ciorbă, fiind un apropiat al acesteia. Este asociat și/sau administrator precum și manager marketing în cadrul societăților folosite de grupare în activitatea infracțională.
4. Saitoș Bogdan-Adalbert este director de program în cadrul Nordis Management S.R.L. fiind cooptat în afacere de către familia Ciorbă. Deține calitatea de asociat și/sau administrator precum și funcția de director general în cadrul societăților folosite de grupare în activitatea infracțională.
5. Răileanu Sanda este contabilul șef al grupării, angajată ca director economic în cadrul Nordis Management S.R.L. și conduce activitatea contabilă a societăților folosite în activitatea infracțională.
6. Oprea Oana Claudia este contabil în cadrul grupării și angajată pe mai multe societăți controlate de grupare. Cel mai important rol al acesteia este cel legat de operarea pe conturile societăților din grup, întrucât așa cum a rezultat din probele administrate în cauza, este împuternicită pe conturile mai multor societăți și prin mijloace electronice de plată.
7. Bîndiu Camelia este șef oficiu juridic în cadrul Nordis Management S.R.L., principalul jurist al grupării și conduce departamentele juridice ale societăților folosite în activitatea infracțională.

Recomandări

Cum au fost duși mercenarii români din Congo, în Rwanda. Momentul a fost surprins de jurnaliștii locali

PALIERUL DE EXECUȚIE:

A. Ivan Maria: Persoana foarte apropiată de liderul grupării Ciorbă Vladimir.

• Este folosită de acesta ca interfață pentru mai multe societăți din cadrul grupului.
• Semnează acte fără a avea cunoștință de natura lor, inclusiv în locul altor persoane.
• Deține multiple calități de asociat și/sau administrator dar și de angajată în diferite funcții (unele flagrant diferite ca natură, lăcătuș mecanic – șef serviciu administrativ), în condițiile în care, investigațiile efectuate în cauză relevă profilul unui om simplu, cu studii elementare, cu preocupări casnice (curățenie, gătit etc.) și nu a unui întreprinzător sau angajat.
• Cel mai important rol este însă acela de instrument financiar bancar, aceasta primind în conturile personale sume foarte mari de bani pe care le retrage numerar (nu personal, ci prin intermediul numitului Ivan George Marian) sau le redirecționează către alte persoane fizice (Vicol Ciorba Laura Catalina, Ciorbă Vladimir, Ciorbă Gherghe).

B. Ivan George-Marian: Fiul lui Mariei Ivan, introdus ca asociat al Nordis Management S.R.L. pentru diferite perioade de timp.

• Acesta figurează, doar scriptic, neavând niciun fel de putere decizională.
• Principala sarcină în cadrul grupului o reprezintă gestionarea conturilor bancare ale mamei sale, Ivan Maria, respectiv retragerea de la A.T.M.-uri a sumelor de bani direcționate de grupare în conturile acesteia.

C.Vasile (Ivan) Gabriela-Alina, este fiica numitei Ivan Maria.

• Deține diferite funcții (inspector/referent resurse umane, manager resurse umane, director general.
• Este folosită de grupare pe circuitul de delapidare și spălare a banilor, conturile bancare personale fiind alimentate cu sume foarte mari de bani fie direct din conturile Nordis Management S.R.L. fie din conturile numitei Ivan Maria, pentru ca în final să fie retrase numerar de la A.T.M.

D. Matei Cristian Andrei: deține diferite funcții, dar principala sarcină a acestuia este de a încasa în cont sume de bani provenite din fondurile societății mamă și de a retrage numerar de la A.T.M. sumele de bani astfel primite.

F. Ciorbă Gheorghe:

• Tatăl liderului grupului infracțional organizat, Ciorbă Vladimir Răzvan,
• Joacă același rol ca și Ivan Maria, respectiv de a primi în conturi sume de bani consistente ce au ca proveniență fondurile delapidate, sume care fie sunt retrase numerar, fie sunt retransferate către alte persoane din grupare (spre exemplificare Vicol Ciorbă Laura Cătălina).  
• În aceeași situație este si numita Ciorbă Carmen, mama liderului grupării Ciorbă Vladimir Răzvan.

G. Vicol-Ciorbă Laura Cătălina:

• Se regăsește într-o situație specială, întrucât aceasta nu este simplu instrument pentru grupare, ci unul din cei mai mari beneficiari a fondurilor delapidate, încasând sume foarte mari de bani în cunoștință de cauză cu privire la proveniența acestora.
• Deține calitatea de asociat în două societăți folosite activitatea infracțională, Car Studio Detaling și Hathor Tradibg Estate, care încasează sume de bani consistente, probele relevând că cele două entități sunt sub autoritatea acesteia, alături de liderul grupării.
• Având în vedere profesia acesteia de avocat penalist practicant, cunoaște foarte bine mecanismele infracționale, se implică doar când este cazul (formularea de plângeri împotriva actelor întocmite de inspectorii) și discret, mai ales având în vedere calitatea de deputat pe care a deținut-o în perioada 2020-2024 din partea PSD.

PALIERUL DE SPRIJIN:

• Anastase George-Gabriel (notar)
• Băsescu Ioana (notar)
• Cosma Andreea (notar)
• Iavolschi Bogdan-Ștefan (avocat)
• Puștin Ștefan-Alexandru (avocat)

Principalele metode de inducere în eroare a clienților

Procurorii notează că mijloacele de inducere în eroare folosite în activitatea infracțională sunt dintre cele mai diverse de la deformări grosolane ale realității în interacțiunile cu clienții pană la metode insidioase care aparent semnifică exercitarea unor drepturi contractuale. Aceste mijloace pot fi clasificate în trei mari categorii:

A.Prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase:

• Finalizarea unor etape ale proiectelor,
• Predarea apartamentelor către un număr mare de clienți,
• Afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora,
• Amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase,
• Impedimente false (inexistente) la semnarea contractului – neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme, pandemie, blocaje privind procurarea materialelor de construcție, război sau interdicții ale autorităților locale (primărie)

B.Prezentarea ca mincinoasă a unei fapte reale:

• Lipsa apartamentării și întabulării,
• Inexistența autorizațiilor de construcție pentru etajele superioare ale unor corpuri sau pentru întregul corp,
• Atribuirea unui alt sens unor documente urbanistice și prezentarea lor ca având valențe de autorizare (certificatul de urbanism).

C.Folosirea de mijloace frauduloase:

• Vânzarea imobilelor către alte persoane,
• Condiționarea semnării contractului de vânzare de asumarea unor noi obligații neinserate în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței pe o perioadă lungă de timp,
• Intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu (pentru funcționarea hotelului),
• Grevarea fără notificarea clientului de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării (ipoteci, inserarea unor clauze abuzive, interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, interdicția de a face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea de daune de valori supradimensionate pentru a descuraja orice demers judiciar al clientului),
• Recompartimentări efectuate în scopul îngreunării identificării imobilului obiect al promisiunilor,
• Obstrucționarea accesului clienților în cadrul șantierelor pentru a verifica stadiul lucrărilor,
• Vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți urmată la scurt timp de rezoluțiunea vânzării.

Începând cu anul 2019 încep să se încheie antecontracte de vânzare-cumpărare pentru proiectele intens promovate, constatându-se o explozie a încasărilor generată exclusiv de avansurile achitate de potențialii clienți (aprox. 141.000.000 lei în 2019, aprox. 241.000.000 lei în 2020 și 350.000.000 lei în 2021).

Cu privire la antecontractele de vânzare cumpărare încheiate se remarcă următoarele elemente:

• Contractele au fost standardizate, nefiind posibile negocieri în inserarea clauzelor,
• Avansul solicitat a fost foarte mare (90-95%) și atipic pentru un dezvoltator care prezinta doar proiecte (machete) pentru care nu s-a demarat niciun fel de execuție,
• Sunt inserate clauze de „confidențialitate” abuzive cu interdicția de a face aprecieri publice asupra activității companiei, sub sancțiunea plății unor daune interese în valoare de 10.000 de euro pentru „fiecare încălcare”.
• Antecontractele menționează proiecte autorizate, deși acestea nu sunt autorizate la momentul semnării contractului.

Trei sferturi din apartamentele Nordis au reprezentat „țepe”

Chiar în aceste condiții, în perioada 2019-2023 aproximativ 1.700 clienți, persoane fizice și juridice încheie antecontracte de vânzare-cumpărare pentru unități locative în cele 4 proiecte, pentru care se achită în total aproximativ 195 milioane de euro. 

Finalmente, sumele de bani sunt retrase numerar, în majoritatea cazurilor de la A.T.M. prin intermediul cardurilor bancare (fiind identificate zeci de mii de operațiuni) sau prin operațiuni la ghișeul unității bancare.

Proiectele anterior analizate au vizat construcția a peste 2.500 de unități locative, existând autorizații de construire doar pentru 1.721 de unități locative (apartamente).

Dintre acestea au fost finalizate parțial 1.087 apartamente, fiind încheiate contracte de vânzare cumpărare autentificate pentru 632 de apartamente.

• „Analizând documentele urbanistice puse la dispoziție de organele administrațiilor locale, proiectele promovate de grupul infracțional organizat au la bază o serie de documente, dintre care numai o parte reprezintă autorizații de construcție.
• Așadar, membrii grupării au oferit spre vânzare potențialilor clienți unități locative pentru care, fie nu există niciun fel de documentație urbanistică (a se vedea corpurile 6 și 7 din Proiectul Mamaia) fie există anumite documente depuse la primării (memorii cu propunere de modificare temă, recompartimentări, etc.) care însă nu au niciun fel de valoare, neautorizând niciun fel de lucrare, demersurile de autorizare fiind complet abandonate.
• Pe cale de consecință, nu numai că există lucrări de construcții autorizate, abandonate total, dar se regăsesc și demersuri de autorizare, care la rândul lor sunt abandonate în diferite stadii.
• Cu toate acestea, toate imobilele din cadrul proiectelor au fost prezentate clienților ca proiecte aflate în deplină legalitate din punct de vedere al autorizării, ascunzându-se acestora în mod deliberat faptul că nu dețin autorizații de construire legal”, notează procurorii în propunerea de arestare preventivă.

Cum erau „duși cu preșul” clienții Nordis

Ulterior semnării contractelor bilaterale (promisiunilor de vânzare-cumpărare), așadar în faza de executare, pe măsură ce termenele de execuție și predare a unităților locative ajungeau la scadentă și clienții solicitau încheierea contractelor de vânzare-cumpărare în formă autentică, membrii grupării au elaborat un sistem complex de inducere în eroare a clienților cu privire la cauzele nerespectării clauzelor contractuale, prin folosirea atât a unor pârghii aparent legale, dar în scop ilicit dar și a unor manopere dolosive, frauduloase.

Toate aceste demersuri au vizat două componente:

• În cazul imobilelor edificate, refuzul sistematic de a preda clienților apartamentele în condițiile stabilite inițial iar în cazul celor neconstruite manopere dolosive de inducere în eroare, prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea repetată a acestora să accepte alte termene, precum și condiții dezavantajoase.
• În ceea ce privește unitățile locative edificate parțial și recepționate, că gruparea a acceptat să încheie contracte de vânzare-cumpărare numai cu acei clienți care au fost de acord, inițial sau pe parcursul executării contractelor prin acte adiționale, să cesioneze dreptul de folosință a apartamentului pe o perioadă de timp (de până la 30 de ani) urmând ca proprietarul să primească o chirie, lunar, în condițiile agreate.

Astfel, gruparea a forțat și grăbit așa-zisa deschidere a Hotelului „Nordis” (corpurile 1 și 2) tocmai pentru a putea utiliza în beneficiu propriu apartamentele finalizate, deși acestea erau plătite de viitori proprietari, notează procurorii DIICOT.

Pentru clienții care încă de la momentul semnării antecontractului de vânzare-cumpărare au optat pentru achiziția în deplină proprietate și nu au acceptat să cedeze folosința imobilului, membrii grupării au invocat tot felul de justificări false pentru a nu semna contractele de vânzare-cumpărare.

O alta situație care în realitate a generat refuzul de semna contractul final de vânzare-cumpărare și predarea apartamentului, care însă este ascunsă clientului, a fost reprezentată de vânzarea unității locative către alte persoane fizice și juridice deși acestea reprezentau obiectul unui antecontract.

Astfel, o parte a imobilelor au fost înstrăinate către alte persoane fizice în timp ce alte unități locative au fost înstrăinate către societăți din grup.

Grupul Nordis, sancționat de autoritățile locale cu amenzi meschine

Având în vedere tipul de activitate desfășurat de către grupul Nordis, respectiv construcția unor imobile în cadrul unor șantiere deschise, procurorii notează că au fost solicitate date și informații instituțiilor cu competențe de control pentru verificarea disciplinei în construcții (verificarea respectării autorizațiilor de construcție), respectiv Primăriei – autoritate emitentă a autorizației, Poliției locale și Inspectoratului de Stat în Construcții Constanța, vizând modul de verificare a respectării autorizațiilor de construcție, dacă s-au efectuat controale și ce sancțiuni au fost aplicate.

„Analizându-se informațiile transmise, se constată o pasivitate a acestor instituții, în sensul în care, deși aveau atribuții pe această linie, fie nu au demarat și efectuat controale pe șantierele grupului NORDIS, fie dacă au făcut-o s-au rezumat la aplicarea unor sancțiuni modice, fără a urma pașii legali”, se arată în referatul DIICOT.

Urmare a solicitării procurorilor, Poliția Locală din cadrul Primăriei Năvodari a pus la dispoziția organelor judiciare toată documentația întocmită cu ocazia unor controale efectuate la șantierele deschise în localitatea Năvodari din județul Constanța.

„Astfel, au fost puse la dispoziție mai multe procese-verbale de aplicare a unor sancțiuni contravenționale, în marea lor majoritate pentru împiedicarea exercitării atribuțiilor de serviciu, respectiv împiedicarea accesului pe șantiere sau pentru nerespectarea autorizațiilor de construcție. Cu toate acestea, reprezentanții Poliției Locale Năvodari nu au luat măsurile subsecvente care se impuneau, sesizarea I.S.C. Constanța și a Primăriei Năvodari. S-a constatat aplicarea unor sancțiuni cuprinse între 6.000 și 20.000 lei”, se mai arată în documentul citat.

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.