Racheta rusească Oreșnik poate fi interceptată de scutul de la Deveselu cu o rată de succes de circa 40%: „Nu e rău”

Atac simbolic cu racheta Oreșnik

Oreșnik, racheta balistică despre care Kremlinul susține că este imposibil de interceptat, a fost folosită într-un atac asupra Liovului, fără încărcătură explozivă sau nucleară.

„Cele șase focoase erau complet neechipate. Noi le numim «lestate»”, a explicat Cristian Barbu. El a adăugat că, în ciuda lipsei de explozivi, impactul cinetic al acestor ogive nu trebuie subestimat.

Generalul Barbu consideră că atacul nu a avut o țintă militară semnificativă, ci mai degrabă un rol simbolic.

„Rușii au vrut să arate că pot găsi soluții pentru a bloca trimiterea trupelor NATO în Ucraina, un proiect care îi deranjează profund”, a declarat acesta.

Legătura atacului simbolic cu planurile NATO

Atacul ar putea fi o reacție la semnarea recentă a unui document la Paris, prin care Franța și Marea Britanie s-au arătat dispuse să trimită trupe în Ucraina după încheierea conflictului.

„În jur de 15.000 de militari din Franța și Marea Britanie, și poate din Germania, ar putea fi dislocați în vestul Ucrainei, cu centrul operațional chiar la Liov”, a explicat Barbu.

Rusia pare să fi transmis un semnal clar că nu va tolera instalarea unor cartiere generale NATO pe teritoriul ucrainean.

Focoasele Oreșnik: tehnologii limitate

Focoasele rachetei Oreșnik sunt proiectate să reziste la temperaturi extreme, dar fără a folosi tehnologii avansate precum cele ale NASA.

„Încărcătura nucleară este protejată la aceste temperaturi, dar nu putem spune că focoasele sunt de cea mai înaltă tehnologie”, a precizat Barbu. Din acest motiv, Rusia folosește această armă fie pentru impact cinetic, fie cu încărcătură nucleară.

Interceptarea: o provocare pentru scutul Deveselu

Racheta Oreșnik este considerată extrem de dificil de interceptat. Deși sistemul antirachetă de la Deveselu a fost proiectat pentru a combate astfel de amenințări, probabilitatea de succes este limitată.

„În anumite condiții, procentul de reușită se situează în jur de 40%”, a explicat Barbu pentru Antena 3 CNN.

Interceptarea unei rachete Oreșnik implică calcule complexe. „Pentru ca scutul să funcționeze, ținta trebuie să fie în vecinătatea centrului de lansare, la o rază de aproximativ 200-250 de kilometri”, a detaliat generalul.

Scutul Deveselu este fix, ceea ce limitează capacitatea de adaptare la traiectoria rachetei.

Momentul critic: înainte de eliberarea ogivelor

Generalul Barbu subliniază că interceptarea trebuie să aibă loc înainte ca racheta să elibereze cele șase ogive.

„După eliberare, acestea devin extrem de greu de urmărit din cauza dimensiunilor reduse și mișcărilor instabile în atmosferă”, a explicat acesta.

Totuși, chiar dacă interceptarea rachetei principale are succes, există riscul ca una dintre ogive să rămână activă și să atingă solul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro