Se poate răspândi coronavirusul când cineva vorbește spre noi? Ce spun oamenii de știință
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nu este clar dacă o persoană infectată care vorbește spre noi fără mască ne poate infecta, dar este o ipoteză plauzibilă, spun unii cercetători.
Principalul mod în care se transmite noul coronavirus pare să fie prin contact direct cu fluidele respiratorii ale unei persoane infectate. Un nou studiu sugerează că, prin vorbire, o persoană care are COVID-19, dar este asimptomatică, poate produce destule particule de aerosoli care ar putea transmite infecția.
Acest studiu, pe de altă parte, nu ne spune cât de frecventă sau cât de importantă ar fi această modalitate de transmitere. De fapt, această ipoteză nici măcar nu a fost verificată experimental, însă sunt motive bune să o luăm în considerare și să ne luăm măsuri de precauție.
Faptul că există foarte multe persoane cu COVID-19 care nu prezintă simptome face transmiterea de coronavirus foarte greu de observat.
Sunt foarte multe necunoscute și incertitudini legate de SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19. Ce este eminamente clar este că virusul este atât foarte contagios, cât și periculos de mortal pentru anumite categorii demografice.
Când vine vorba de detectarea diverselor moduri de contagiune, lucrurile devin foarte complicate, totuși.
Când o persoană bolnavă de COVID-19 este internată la spital, de regulă medicii epidemiologi încep o procedură de depistare a persoanelor care ar fi putut lua contactul cu pacientul sub investigație. Însă astfel de proceduri nu au cum să ne spună cum exact virusul a fost transferat pacientului.
SARS-CoV-2 se poate transmite oamenilor fie direct, fie indirect. Transmiterea directă se referă la contactul persoană-la-persoană, ceea ce presupune că o persoană susceptibilă la infecție a atins fizic o persoană bolnavă de COVID-19 (de exemplu, printr-o strângere de mână), ca apoi să-și atingă gura, nasul sau ochii.
Transmiterea indirectă presupune că o gazdă susceptibilă atinge un obiect sau o suprafață contaminată.
Nu se știe prea mult despre rolul pe care îl are transmiterea prin aerosoli, care nu presupune deloc contact fizic între indivizi infectați și susceptibili la infecție, în contagiunea COVID-19.
Când o persoană bolnavă de COVID-19 strănută sau tușește, picături de fluid din tractul respirator ce conţin particule virale sunt împrăștiate în aer. Aceste picături pot atinge o persoană care se poate infecta, mai ales dacă îi ating fața.
În mod obişnuit, aceste picături au un diametru de 5 micrometri sau mai mult și sunt blocate de majoritatea tipurilor de măști profesionale de protecție.
O persoană ar putea fi infectată și dacă inhalează particule de aerosoli formate din componentele reziduale solidificate în urma evaporării acestor picături de fluid respiratoriu. De regulă, aceste particule sunt mai mici de 5 micrometri.
Unele virusuri se pot răspândi prin aerosoli, care nu sunt altceva decât niște particule care sunt destul de mici și de ușoare cât să călătorească prin aer.
Nu e clar încă dacă putem fi infectați cu noul coronavirus când o persoană degajă aerosoli generați prin vorbire, dar este un mecanism plauzibil
Studiile din China sugerează că 80% dintre cazurile confirmate și documentate de COVID-19 au fost infectate de indivizi nedocumentați, ceea ce, după metodologia de raportare din China, înseamnă persoane cu “simptome ușoare, limitate, sau care nu prezintă simptome de vreun fel”.
Există și dovezi că o persoană infectată poate să genereze și să disemineze material viral până să-i apară primele simptome. Cu alte cuvinte, un număr foarte mare de persoane bolnave de COVID-19 ar putea să fi fost infectate de altele care nu păreau deloc bolnave.
Într-un studiu nou, cercetătorii de la Universitatea California din Davis au examinat rolul pe care cazurile asimptomatice l-ar putea avea în răspândirea SARS-CoV-2 în timpul vorbirii normale. Echipa de cercetători a fost condusă de William Ristenpart, profesor de chimie.
“Comunitatea de cercetători din știința aerosolilor trebuie să facă un pas în față și să își asume provocarea pusă de COVID-19 -- asta ne va ajuta să ne pregătim și pentru inevitabilele pandemii care vor apărea în viitor,” au scris Ristenpart și colegii în jurnalul Aerosol Science and Technology.
Este recunoscut că actul vorbirii generează aerosoli din particule respiratorii. Astfel de particule au în jur de un micron în diametru, cam de 75 de ori mai mici decât diametrul firului de păr, ceea ce le face prea mici pentru a fi detectate cu ochiul liber, dar destul de mari cât să permită virusurilor ca influenza (gripa) sau SARS-CoV-2 să se lipească de ele.
Cu un an în urmă, Ristenpart a publicat un studiu care a demonstrat că numărul de aerosoli generați crește direct proporțional cu volumul vocii în timpul vorbirii. Cantitatea de aerosoli diferă și de la persoană la persoană, unele fiind “superemițătoare” capabile să genereze până la 10 ori mai multe particule ca alți indivizi.
Un studiu din 2005 care a monitorizat probe de aer colectate de la pacienții internați bolnavi de SARS în timpul epidemiei din 2003, cauzată de cea mai apropiată rudă a SARS-CoV-2, a concluzionat că pacienții emiteau în aer aerosoli cu virusuri active.
Ristenpart sugerează că la fel s-ar putea întâmpla și cu SARS-CoV-2. Însă ca să putem determina probabilitatea infectării cu acest coronavirus prin aerosoli, ar trebui să știm precis încărcătura virală aerosolizată, cât și doza minimă infecțioasă necesară pentru a ne îmbolnăvi de COVID-19. Nici unul dintre acești doi factori nu a fost stabilit cu exactitate încă.
“Evident că sunt multe necunoscute complexe, din cauza cărora evaluarea rolului aerosolilor în transmiterea COVID-19 a fost încetinită. Însă având în vedere numărul mare de particule expiratorii ce sunt generate în timpul respirației și vorbirii, și având în vedere contagiunea înaltă a COVID-19, o ipoteză plauzibilă și importantă este că o conversație față în față cu un individ infectat asimptomatic ar putea duce la transmiterea COVID-19, chiar și atunci când cei doi indivizi au grijă să nu se atingă,” au scris cercetătorii în lucrarea lor.
Această analiză sugerează că vorbitul poate fi considerat un mecanism plauzibil de transmitere pentru COVID-19. Iar deși nu a fost verificată experimental, merită să luăm măsuri de precauție.
Unele studii sugerează ca procentul de persoane asimptomatice poate fi de până la 50%. Este astfel înțelept să ne comportăm cu toții de parcă am putea să dăm virusul mai departe și să purtăm o mască atunci când ieșim afară - asta mai mult ca să-i protejăm pe cei din jur mai degrabă decât să ne protejăm pe noi înșine de infecție. Pacienții bolnavi de COVID-19 internați în spitale nu ar trebui să interacționeze față în față cu cadrele medicale decât dacă acestea poartă vizieră.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
