Secretele unui gamer de profesie! Silviu «NightEnd» Lazăr nu se pricepe la table, dar «sparge» jocurile de strategie

Norocul nu este o opţiune

De exemplu, mult mai mulţi români joacă table faţă de cei pasionaţi de Starcraft. Iar Silviu nu a jucat mai mult de 10 partide de table până acum: dispreţuieşte zarurile. Norocul nu este o opţiune nici pentru el şi nici pentu adversar. Însă chiar şi la un joc de table i se poate vedea agerimea minţii şi puterea de concentrare.
“Acasă mă antrenez 5-6 ore pe zi”, lucru care nu-l mai oboseşte ca atunci când îşi începea cariera de profesionist. “Atunci mă resimţeam după cele câteva ore de antrenament, dar acum pot să continui peste program cu uşurinţă”. Şi o face cu zel, mai ales când se apropie vreun turneu.

De la fotbal la Starcraft

Cum a ajuns Silviu jucătorul profesionist de astăzi? Era bunişor la fotbal, era “mingicar”. Nu ştie cât de departe putea să ajungă dacă nu se accidenta sever la picior, la 15 ani. Însă în câteva luni, cât a durat vindecarea, a descoperit plăcerea jocurilor pe computer şi la 17 ani a realizat că nu se poate opri, că asta vrea să facă. Să joace impecabil. La 18 ani a câştigat prima dată un concurs oficial de Warcraft, cu premiu în bani.
“Fotbalul, ca orice alt sport”, crede cu tărie Silviu, “îţi măreşte viteza de reacţie, iar pe mine m-a ajutat foarte mult”.
Tablele, de altfel, pot fi un bun exerciţiu de atenţie, consideră el. Nu l-ar trece drept sport al minţii, cum e Starcraft pentru el, unul sofisticat, unde norocul nu poate fi luat în seamă.

Bani buni din jocuri pe computer

“NightEnd” are acum un venit constant şi premii consistente, chiar până la 5.000 de euro. Dar, la început, lumea nu privea cu ochi buni ocupaţia lui. Colegii îl rugau să lase calculatorul, părinţii, la fel. Tatăl îi lua piese din calculator numai ca să îl scoată din casă sau ca să îşi vadă de carte.
“Eu am făcut ce mi-a plăcut, altfel nu ştiu dacă aş fi jucat 5 ani acelaşi joc”, spune el în apărarea pasiunii sale. Mai pierde şi concursuri mari, ce să mai spunem despre o partidă de table. Oftează, râde plictisit când vede cum se aliniază dublele împotriva sa, realizează că va pierde.

Instructor pentru gameri străini

De-a lungul anilor, “NightEnd” s-a dovedit un adversar neobosit şi a oferit meditaţii mai multor suedezi, germani şi francezi. Toate, pe rând, poziţie cu poziţie. “În principiu au venit la mine cei din ţări mai dezvoltate, care îşi permit”, spune Silviu. Cea mai mare satisfacţie a avut- o antrenând un băiat din România, care l-a surprins cu isteţimea lui.
“Sunt mulţi în România care joacă şi sunt şi profesionişti, dar eu sunt cel mai bun, nu e uşor”, spune el cu o uşoară aroganţă dată poate şi de faptul că astăzi se luptă pentru primul loc, împreună cu echipa sa, într-o competiţie din Germania, care durează toată vara. La table l-am făcut marţ, noţiune inexistentă în Starcraft.
Însă dacă l-am provoca la un joc de Starcraft, situaţia ar fi cu totul alta. Acolo nu te mai salvează nici dublele, nici tot norocul din lume.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro