Cum îi urmărea Securitatea comunistă pe studenți. Scrisoarea ironică „interceptată” în 1985: „Untul la kilogram, smântână 3 feluri la alegere, 15 feluri de brânzeturi”

Dosarele, unificate odată cu universitatea

O atenție specială era îndreptată spre universități, studenții fiind considerați un pericol maxim pentru sistemul politic. Fiecare mare universitate din țară avea constituit un dosar „problemă”. 

La Cluj-Napoca, în anul 1945, au fost înființate două universități: Universitatea „Babeș”, care urma fostei universități istorice „Regele Ferdinand I”, și Universitatea „Bolyai”, care asigura învățământul superior pentru populația de etnie maghiară. 

În 1959, cele două universități s-au unificat, astfel încât Securitatea a decis să unifice și cele două dosare de obiectiv în unul singur. De-a lungul anilor, s-a format o rețea informativă compusă din sute de persoane, care aveau misiunea de a raporta toate problemele constatate.

186 de informatori la Universitatea din Cluj-Napoca

În 1985, de exemplu, în Cluj-Napoca existau 10.690 de studenți, grupați în 19 facultăți. O parte dintre aceștia erau studenți străini. 

„Încadrarea informativă a anilor de studii precum şi a mediilor studențești din afara activităţilor școlare se realizează cu un potenţial informativ compus din 186 informatori, 49 colaboratori, 12 rezidenţi, 51 case de întâlniri şi 48 surse P.C.R. cu aprobare. Structura acestei ultime categorii, sub raportul profesiei, este formată în principal din cadre didactice cu sarcini educative şi personal tehnico-administrativ din facultăţi, cămine şi cantine studențești. 

În anul 1984 au fost recrutaţi 38 informatori, 10 colaboratori şi 5 surse P.C.R. atrase la colaborare cu aprobarea organelor locale de partid. Raportăm că din totalul de 86 ani de studii, sunt încadraţi informativ 81, rămânând încă neacoperiţi anii I de la facultăţile de Construcţii, Filologie, Drept şi respectiv anul III Matematică şi II Conservator”, se susținea într-un raport al Securității Cluj, din 16 februarie 1985, desecretizat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități (CNSAS).

În cadrul problemei „Elemente ostile din învăţămîntul superior”, cele două servicii de informații interne aveau în lucru, din categoria cetăţenilor străini, „36 elemente urmărite prin D.U.I. (dosar de urmărire informativă – n.r.) și 142 supravegheate informativ în cadrul dosarelor de problemă ori obiectiv”. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Student: „Adevăratele libertăţi sunt în Occident”

Printre informațiile obținute cu ajutorul rețelei se detașau „aspecte de propagandă împotriva orânduirii sociale şi de stat”. „Studentul V. Alexandru din anul V. al Facultăţii de Medicină Generală, lucrat în S.I. (supraveghere informativă – n.r.) şi avertizat în 1984, s-a dedat, sub influenţa audiţiilor postului de radio Europa Liberă la grave manifestări împotriva sistemului social-politic din țara noastră exprimându-şi concomitent, opinia pentru schimbarea formei de guvernământ. 

De asemenea, a făcut elogiul activităţii anticomuniste pe care o desfășoară unii transfugi români, inclusiv din cei ce au devenit colaboratori ai unor posturi de radio occidentale. Cu manifestări aproape identice a fost semnalată şi numita S. Delia, studentă în anul VI tot la Facultatea de Medicină Generală, lucrată prin D.U.I. şi avertizată de organele noastre în 1984. Aceasta, după ce a pus în circulaţie prin viu grai idei calomniatoare la adresa orânduirii socialiste din România, şi-a manifestat dorinţa schimbării sistemului nostru social-politic şi plecarea ei în S.U.A.”, se afirma în raportul menționat.

Un alt student (Romulus B.), din anul IV al Facultăţii de Biologie-Geografie, „lucrat” și el prin D.U.I. şi „avertizat” în 1984, „s-a manifestat sub influenţa nocivă a unor cetăţeni străini aflaţi la studii în țara noastră precum şi a unei familii germane cunoscute cu atitudini naţionaliste pe a cărei fiică a curtat-o, prin atitudini de denigrare a politicii partidului şi statului nostru în domeniul economic, politic şi social”. 

Studentul ar mai fi susținut, potrivit Securității Cluj, că „adevăratele libertăţi ar fi în Occident unde omul s-ar putea realiza mai bine şi sub raport profesional, comparativ cu cele oferite de ţara noastră”.

„Barbarie” și „primitivism” în cultura din România

Studentul Ovidiu P., din anul IV al Facultăţii de Istorie-Filosofie, era semnalat cu „manifestări ostile la adresa politicii partidului şi statului în domeniul creaţiei literar-artistice”. Despre acesta se susținea că „intenţionează să scrie – după propria-i apreciere – o povestire despre aşa-zisa pătrundere a barbariei şi primitivismului în interiorul culturii din România”. 

Și acesta a fost luat în „lucru” prin D.U.I. Lucian Ș., din anul IV al Facultăţii de Filologie, era „semnalat cu o poziţie refractară în publicarea de articole cu mesaj patriotic în coloanele unor reviste studențești”. 

Acesta ar fi refuzat să mai activeze ca redactor al revistei literare „Echinox” al Universității din Cluj-Napoca, „dar în schimb audiază emisiunile secţiei de la Paris a postului de radio Europa Liberă şi menţine legături cu Hurezeanu Mihai, fratele transfugului Emilian Hurezeanu, devenit din anul 1984 angajat al postului de radio Europa Liberă din Munchen”. 

Poezii trimise la Europa Liberă

Studentul Adrian S., de la Facultatea de Fizică și redactor al revistei de cultură „Napoca Universitară” fusese și el „avertizat” pentru manifestări ostile regimului. „Din lucrarea lui prin D.U.I. a rezultat că intenţiona să scoată în exterior, pentru publicare, unele creaţii literare personale, inclusiv trimiterea unor numere mai vechi ale revistei Echinox postului de radio Europa Liberă, care le elogiase într-una din emisiunile din urmă cu 2-3 ani”, se menționa în raport. 

Alte categorii de informații căutate se refereau la intenţiile unor studenţi de a pleca definitiv în Occident sau de a refuza să revină în țară, în eventualitatea unei călătorii turistice în exterior: „Pentru astfel de intenții sunt lucraţi 16 studenţi. Doi dintre aceştia au fost luaţi în lucru prin D.U.I. în anul 1985, respectiv H. Ioan, din anul IV al Facultăţii de Tehnologie Chimică şi R. Rolf din anul I al Facultăţii de Istorie-Filosofie, ambii semnalaţi concomitent şi cu manifestäri duşmănoase”. 

Despre studentul de la Tehnologie Chimică se afirma: „Are concepţii profund duşmănoase împotriva politicii partidului şi statului nostru, concepții care s-a stabilit a fi identice cu ale mamei sale”, precum și faptul că „intenţionează să plece în RFG prin realizarea unei căsătorii din interes cu o tânără de naţionalitate germană, iar odată ajuns în Occident, motivează că va reuşi să trăiască bine din ajutorul de şomaj de 1.200 mărci”.

Zeci de studenți voiau să plece legal în străinătate

Din evidenţele Serviciului de paşapoarte rezulta că un număr de 36 studenţi din Centrul Universitar Cluj-Napoca aveau depuse cereri de plecare definitivă din ţară, 31 prin căsătorii cu cetăţeni străini, iar 6 prin emigrare la rude. 

23 solicitau stabilirea în ţări din Europa, 4 în S.U.A., 5 în ţări arabe, 2 în ţări africane şi 12 în Ungaria. Potrivit statisticii prezentate în document, în anul 1984, au plecat definitiv din ţară în mod legal 6 studenți, iar doi au refuzat să se reîntoarcă din călătoriile turistice făcute în străinătate.

„Cu privire la măsurile preventive luate în anul 1984 în sectoarele de învăţământ superior, raportăm că ele se ridică la cifra de 149, după cum urmează: 23 avertizări, 13 influenţări pozitive, 3 anturaje destrămate, 54 informări ale conducătorilor institutelor de învăţământ superior, 31 informări ale organelor de partid, 12 prelucrări contrainformative colective şi 43 individuale. 

Raportăm că în baza ordinelor date şi a concluziilor rezultate la activităţile de bilanț pe Departamentul Securităţii Statului, al Direcției I-a cât şi a analizării problemei făcute la nivelul conducerii securităţii județene Cluj, s-a întocmit un program propriu de măsuri menit să contribuie la îmbunătăţirea calitativă a activităţii de securitate în acest domeniu”, astfel se concluziona în documentul „strict secret” al Securității din Cluj-Napoca. 

Astfel de rapoarte erau realizate anual sau chiar de 2-3 ori pe an, dacă situația „operativă” la nivelul centrului universitar o impunea.

Măsuri suplimentare în perioada sesiunilor

Atenția oamenilor Securității asupra studenților era și mai intensă în perioada sesiunilor. Inspectoratele județene de securitate din orașele unde existau centre universitare, au primit, în ianuarie 1988, o notă din partea Departamentului Securității Statului prin care se solicitau măsuri specifice în perioada sesiunii, între 25 ianuarie – 25 februarie. 

Una dintre acestea se referea la „instruirea rețelei informative din rândul cadrelor didactice, personalului tehnico-administrativ şi studenților pentru a semnala cu operativitate toate aspectele de interes şi stabilirea unui sistem de legătură adecvat”. 

„Atenţie deosebită se va acorda folosirii surselor cu posibilităţi de influenţă în rândul studenților care vor fi instruite şi asupra modalităţilor de a interveni pentru prevenirea unor stări de spirit şi fapte necorespunzătoare. În același scop vor fi folosite și cadrele didactice apropiate de organe. 

Cu sprijinul serviciilor de contrainformații în sectoarele economice (pentru studenţii seraliști) şi al celorlalte securităţi județene (pentru studenţii de la fără frecvenţă) va fi identificată şi instruită reţeaua informativă din rândul acestor categorii de studenţi pentru care se va stabili sistemul de comunicare al informaţiilor urgente (post telefonic, căsuţă poştală etc.)”, se preciza în nota din 11 ianuarie 1988.

Cadrele didactice și activiștii din Asociația Studenților Comuniști trebuiau să organizeze permanență pe facultăţi şi cămine. „Se vor organiza controale în complexele studenţeşti combinate cu intensificarea acţiunilor miliţieneşti (patrule și controale) pentru depistarea şi intervenţia preventivă în unele situaţii necorespunzătoare, cu care să fie informate operativ conducerea centrelor universitare şi organele de partid locale”, se mai cerea în nota transmisă de la București.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Studentă: „Câte un drum obligatoriu pentru fiecare cetățean în străinătate”

Securitatea intercepta și scrisorile trimise de studenți, care erau citite și, dacă conțineau mesaje ofensatoare la adresa regimului, nu mai ajungeau la destinație. 

Exemplu este o scrisoare cu urări de Anul Nou, transmisă de studenta Georgiana din Cluj-Napoca, în 1985, tatălui ei aflat la Brașov, care era redactată într-o notă umoristică și ironică în legătură cu problemele cu care se confruntau toți românii: venituri scăzute, magazine goale și circulație îngrădită. 

„Să vi se mărească pensiile, pâinea să nu fie pe cartelă, să fie 15 feluri de pâine, chifle, cornuri și batoane, la alegere. Untul la kilogram, smântână 3 feluri la alegere, 15 feluri de brânzeturi, 11 soiuri de prune și struguri, ananas, banane și alte fructe din Sumatra, Java, Hawai. Elevii, studenții, bolnavii și bătrânii să aibă 50% reducere pe calea ferată de Crăciun, Paști și în vacanța mare. Câte un drum obligatoriu pentru fiecare cetățean în străinătate, o dată pe an (cine poate să se plimbe și un an fără supărare), granițele toate de pe glob să se desființeze”, afirma tânăra, în scrisoarea transmisă în 11 decembrie 1986. 

Scrisoarea a fost interceptată și a ajuns în atenția autorităților comuniste. Tânăra a fost „verificată” și i s-a atras atenția cu privire la conținut.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Fotografii: CNSAS, Facebook

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro