Ce să faci când ești prins într-o furtună pe munte și de ce este Valea Jepilor o capcană periculoasă pentru turiști: „Este un semn să vă îndepărtați”

Sergiu Olteanu, ghid montan și meteorolog care observă constant evoluția vremii pe Platoul Bucegi, a transmis un avertisment direct de la fața locului. „Ceea ce s-a întâmplat ieri mi-a fost rar dat să văd la o altitudine totuși atât de mare, la 2.200 de metri, între 2.200 de metri și 2.000 de metri, la Cabana Caraiman, aici în Valea Ciobanului”, explică acesta. El adaugă că bazinul hidrografic mare a favorizat formarea unor viituri instantanee: „Am văzut niște viituri formate în 100-200 de metri, cum foarte rar mi-a fost dat să văd”.

„Au durat aproape patru ore, au fost descărcări electrice, averse”

Deși mulți turiști tind să trateze ploile de vară ca pe niște episoade trecătoare, realitatea de la altitudini mari este complet diferită. În mod obișnuit, drumeții se adăpostesc pentru un interval scurt, sperând ca și cerul să se degajeze rapid. Totuși, ultimele fenomene au dat peste cap toate tiparele climatice din această perioadă a anului, blocându-i pe oameni la adăpost în cabane.

Sergiu Olteanu explică: „Chiar când am văzut vremea dimineața am mers la Cabana Caraiman, am stat acolo și am așteptat, cum fac de obicei, să treacă aversele, 30 de minute, maxim o oră. Au durat aproape 4 ore, au fost descărcări electrice, averse, cred că au fost peste 60-80 de litri”, a mărturisit Sergiu Olteanu. Potrivit acestuia, efectele s-au văzut rapid pe versanți, unde „după două ore de la începutul ploilor s-au format torenți foarte puternici”.

De ce este Valea Jepilor o capcană mortală: „Această vale nu are nicio terasă”

Configurația geografică a Masivului Bucegi joacă un rol decisiv în violența cu care se propagă aceste viituri. Multe dintre văile cunoscute din masiv beneficiază de trepte de relief care acționează ca niște stăvilare naturale. În schimb, zonele cele mai frecventate de turiști, precum Valea Jepilor, pot deveni cele mai periculoase din cauza lipsei acestor bariere.

„Caraimanul este unul dintre cei mai mari munți din Masivul Bucegi. Cum este Valea Cerbului, care după aceea are două-trei terase, Valea Morarului are o terasă, Valea Ialomiței, Valea Gaura, Valea Mălăiești au două-trei terase, această vale (n.r. – Valea Jepilor) nu are nicio terasă, este de sus până jos, este abrupt”, explică specialistul.

Consecințele acestei structuri geomorfologice sunt adesea devastatoare: „Nu are câteva terase care ar folosi ca un fel de stăvilare naturale, aceste terase cumva ar împiedica torenții să se formeze tot și tot mai puternici până jos. Însă, neavând terase naturale, vine de sus, pleacă viitura puternică”.

Din acest motiv, un șuvoi declanșat pe creastă ajunge extrem de rapid la baza muntelui, măturând totul în cale până în zonele urbane de la poalele masivului. „Ați văzut ce s-a întâmplat ieri la intrarea în Bușteni, în zona telecabinei”, reamintește Sergiu Olteanu, subliniind viteza cu care apa se acumulează și coboară pe versanții abrupți.

Sunetul care anunță pericolul de trăsnet: „Toți stâlpii bâzâie”

Pe lângă riscul iminent al viiturilor, descărcările electrice reprezintă o amenințare majoră pe timp de cod portocaliu. Atmosfera de pe platou se încarcă electrostatic într-un mod sesizabil, iar stâlpii metalici folosiți pentru marcajele turistice devin adevărați indicatori ai pericolului. Turiștii sunt sfătuiți să fie extrem de atenți la semnele auditive din jurul lor.

„În niciun caz, în astfel de situații, să nu mergeți pe lângă stâlpii de marcaj. Cum a fost ieri o perioadă, toți stâlpii bâzâie. Când auziți stâlpii bâzâind, este un semn să vă îndepărtați, atmosfera este foarte, foarte încărcată electrostatic”, avertizează Olteanu. Pericolul este prezent și în apropierea unităților de cazare: „Ieri, cât am stat în adăpost la Cabana Caraiman, am văzut câteva fulgere care au lovit obiectele metalice din jur”.

Echipamentul pe care drumeții îl poartă cu ei poate face diferența dintre viață și moarte în aceste scenarii extreme. „În astfel de situații, încercați să nu aveți asupra dumneavoastră bețele de schi, bețele de trekking, piolet, umbrela, telefonul mobil deschis, trepied, orice obiecte metalice sau de carbon, chiar bețe de carbon. Dacă chiar le aveți, încercați să le depozitați, pentru că nicio aversă nu ține o veșnicie”, adaugă acesta, amintind de un caz dramatic în care o turistă a fost lovită de trăsnet în zona Cerdacului pentru că avea o umbrelă asupra ei.

Șocul termic din iulie: „Temperatura poate scădea cu 7-8 grade în 10 minute”

O altă mare capcană a drumețiilor de vară este iluzia confortului termic. Turiștii pleacă adesea de la baza muntelui în haine lejere, nefiind pregătiți pentru rapiditatea cu care se schimbă condițiile meteorologice la peste 2.000 de metri altitudine, unde ploaia este însoțită frecvent de grindină de mici dimensiuni sau măzăriche.

„Încercați, chiar dacă este vară, să aveți o haină călduroasă, chiar o haină de ploaie, chiar și o pelerină să nu vă lipsească din rucsac în astfel de situații”, recomandă Sergiu Olteanu. Scăderile bruște de temperatură pot favoriza apariția hipotermiei într-un timp record: „Sunteți sus și dacă începe vântul poate să scadă temperatura, cum s-a întâmplat ieri, a fost și măzăriche, deci precipitații mixte, a scăzute temperatura cu 7-8 grade în 10 minute”.

În condiții de umezeală și instabilitate, organismul resimte mult mai puternic valorile din termometre. „Dacă avem și vânt, temperatura resimțită poate să fie chiar în iulie, acum, foarte, foarte scăzută. Cum sunt acum 14-15 grade, dacă avem o aversă de tip mixt cu măzăriche și începe și vântul, se pot resimți undeva pe la aproape de 4-5 grade”, concluzionează specialistul, făcând un apel la responsabilitate pentru toți cei care plănuiesc să urce pe munte în această perioadă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro