România are cea mai mare diasporă din UE: peste 3.800.000 de români trăiesc în alte țări
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România continuă să dețină un record nedorit în Uniunea Europeană. Aproximativ 3,8 milioane de români trăiesc în alte state membre ale UE și în Marea Britanie, ceea ce înseamnă între 16% și 20% din populația țării, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, potrivit unei analize realizate de Rethink România.
Cuprins:
- România, după aproape 20 de ani în Uniunea Europeană
- România are cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană
- Economia a recuperat rapid decalajele față de Vest
- Educația rămâne cel mai mare eșec
- Datoria publică și deficitul comercial, marile vulnerabilități
- Românii trăiesc mai mult și riscul de sărăcie a scăzut
România, după aproape 20 de ani în Uniunea Europeană
Datele apar în analiza „20 de ani de România în UE - Reușite și eșecuri. O analiză comparativă”, realizată de think tankul Rethink România, care compară evoluția României cu Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Potrivit autorilor, România a recuperat spectaculos decalajele economice după aderarea la Uniunea Europeană, însă continuă să piardă teren la capitole esențiale precum educația, capitalul uman și echilibrul finanțelor publice.
„În cei aproape 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a recuperat într-un ritm impresionant decalajele economice față de Vest. Consumul individual a explodat, productivitatea muncii a crescut mai rapid decât oriunde în regiune, iar nivelul de trai s-a apropiat accelerat de media europeană. În același timp, datele arată că următoarea etapă a convergenței depinde de investițiile în educație, competitivitate și de reechilibrarea macroeconomică. Aceste zone vor decide dacă România își poate menține ritmul de dezvoltare și în următoarele două decenii”, a declarat Robert Santa, Chief Research Officer, Rethink România.
România are cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană
Potrivit analizei, aproximativ 3,1 milioane de români locuiau în 2023 într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Dacă sunt luați în calcul și românii stabiliți în Regatul Unit, diaspora ajunge la aproximativ 3,8 milioane de persoane, echivalentul a 16-20% din populația țării.
Autorii studiului subliniază că România este statul cu cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană, raportată la populația rezidentă.
„În cazul României, a redus din presiunea pusă pentru angajarea generației decrețeilor în contextul unei economii fragile, dar a dus și la numeroase drame individuale, și la depopulare regională.”, arată autorii analizei.
Există însă și un semnal pozitiv. După 2019, ritmul emigrării s-a redus considerabil, iar în mai multe state europene începe să se observe o ușoară tendință de repatriere, fenomen întâlnit și în cazul Poloniei sau Bulgariei.
„Totuși, analiza arată că perioada marilor valuri de emigrare se apropie de final. Dacă între 2014 și 2018, aproximativ 150.000 de români se stabileau anual în statele UE, SEE și Elveția, după 2019, ritmul plecărilor s-a redus semnificativ. Numărul persoanelor născute în România și rezidente în statele Uniunii Europene a atins un vârf în 2020, după care a început să scadă în mai multe țări, semnalând o încetinire a emigrării și primele tendințe de repatriere.”, subliniază autorii studiului.
Cele mai mari comunități de români din străinătate sunt concentrate în:
- Italia - peste 1 milion de români
- Spania - aproximativ 700.000
- Germania - peste 800.000
- Regatul Unit (în afara UE) - peste 1 milion de români.
Aceste state au devenit centre importante pentru diaspora românească, datorită cererii de forță de muncă, rețelelor comunitare deja existente și accesului relativ facil la piața muncii.
România rămâne lider în UE la capitolul emigrație internă, cu cel mai mare număr de cetățeni stabiliți în alte state membre, raportat atât numeric, cât și procentual.
Economia a recuperat rapid decalajele față de Vest
Analiza Rethink România arată că aderarea la Uniunea Europeană a accelerat convergența economică într-un ritm fără precedent.
Printre cele mai importante evoluții se numără:
- productivitatea muncii a crescut cu 38% în ultimul deceniu, cel mai bun rezultat dintre cele șase state analizate;
- consumul individual aproape s-a dublat, ajungând de la 43,3% din media UE în 2006 la 86,2% în 2025;
- PIB-ul pe locuitor a crescut de la 7.230 de euro în 2006 la 13.190 de euro în 2025, adică a crescut cu peste 80%;
- traficul aerian a explodat, cu o creștere de 378,9% față de anul aderării, aeroporturile din România deservind peste 26 de milioane de pasageri în 2025.
Cu toate acestea, transportul de mărfuri nu a ținut pasul cu dezvoltarea infrastructurii rutiere.
Chiar dacă după aderarea la Uniunea Europeană România a construit peste 1.000 de kilometri de autostradă, volumul mărfurilor transportate a rămas aproape neschimbat.
„Dacă în 2006 se transportau 335 de milioane de tone de marfă, în 2024 volumul era de 322 de milioane de tone, după un minim de numai 191 de milioane înregistrat în 2014. În același timp, infrastructura feroviară pentru transportul de marfă s-a degradat considerabil, limitând competitivitatea sectorului.”, arată analiza Rethink.
Educația rămâne cel mai mare eșec
Dacă economia a înregistrat progrese importante, sistemul de educație continuă să fie punctul slab al României.
Potrivit studiului:
- doar 22,6% dintre tinerii cu vârste între 30 și 34 de ani au studii universitare finalizate, cel mai mic procent dintre statele analizate și aproape la jumătate față de media Uniunii Europene;
- aproximativ unul din șase elevi abandonează școala, România având cea mai mare rată a părăsirii timpurii a școlii din UE;
- la testele internaționale PISA, România ocupă penultimul loc dintre cele șase state analizate, înaintea Bulgariei.
Autorii avertizează că lipsa investițiilor în educație riscă să afecteze competitivitatea economiei pe termen lung.
Datoria publică și deficitul comercial, marile vulnerabilități
Raportul atrage atenția și asupra deteriorării finanțelor publice.
România a pornit în 2006 cu cea mai redusă datorie publică dintre statele analizate, însă în ultimii ani a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale gradului de îndatorare.
În același timp, deficitul comercial a ajuns la 33,4 miliarde de euro în 2024, unul dintre cele mai ridicate niveluri din istoria recentă, ceea ce arată că economia continuă să depindă puternic de importuri.
Românii trăiesc mai mult și riscul de sărăcie a scăzut
Analiza evidențiază și evoluții sociale pozitive.
Speranța de viață a românilor a ajuns la 76,6 ani, în creștere față de perioada aderării la UE, iar ponderea populației aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială s-a redus de la 44,5% în 2015 la 27,4% în 2025.
Totodată, România a coborât pentru prima dată sub media Uniunii Europene la coeficientul Gini, indicator care măsoară inegalitatea veniturilor.
Autorii raportului concluzionează că România a recuperat rapid decalajele economice în cei aproape 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, însă dezvoltarea viitoare va depinde de investițiile în educație, productivitate, infrastructură și de echilibrarea finanțelor publice.
În opinia Rethink România, fără reforme în aceste domenii, avantajele economice obținute după aderarea la Uniunea Europeană riscă să fie diminuate în următoarele decenii.
„Dacă privim datele, marele succes al ultimilor 20 de ani – pentru România - pare să fie creșterea nivelului de trai mediu al populației. (..) Pe de altă parte, România a ocupat ultimul sau penultimul loc din regiune la nu mai puțin de 14 indicatori, jumătate din total. Se remarcă educația, unde România a fost pe ultimul sau pe ultimul loc la fiecare indicator analizat. Totodată, se observă o înrăutățire a situației fiscale în ultimii ani, datoria publică cunoscând o creștere explozivă și vulnerabilizând dezvoltarea viitoare a țării. (..) Din nefericire, ariile în care țara noastră „are de lucrat” sunt printre cele predictive pentru dezvoltarea viitoare. Cu o populație slab educată după standarde europene, cu o datorie în creștere și pe fondul unei încetiniri a economiilor principalilor parteneri comerciali, România are o bază destul de șubredă pentru dezvoltarea viitoare.”, concluzionează analiza Rethink.
