Slovacia are de astăzi primul președinte femeie. Un lider proeuropean printre vecini eurosceptici

”Nu am venit să conduc, am venit să servesc cetăţeanul”, a spus Zuzana Caputova în discursul susţinut în timpul sesiunii speciale de sâmbătă a parlamentului de la Bratislava.

Ea a fost aleasă în luna martie, în urma unor alegeri marcate de emoţia populară provocată de asasinarea jurnalistului de investigaţie Jan Kuciak şi a prietenei acestuia în februarie 2018. Jurnalistul pregătea atunci un articol despre presupuse legături între guvernul slovac şi mafia italiană.

Acest dublu asasinat, care încă nu a fost elucidat, deşi au fost arestaţi mai mulţi suspecţi, a fost pentru mulţi slovaci o ilustrare a corupţiei, clientelismului şi a relaţiilor dintre politicieni şi crima organizată. Au urmat proteste împotriva guvernului condus de social-democratul Robert Fico, a cărui demisie a fost cerută de preşedintele Andrej Kiska, cel care avea apoi să o susţină pe Zuzana Caputova în cursa prezidenţială. În final, Robert Fico a demisionat, dar Partidul Social-Democrat (SMER) a reuşit să păstreze conducerea guvernului, condus în prezent de Peter Pellegrini, iar Robert Fico a rămas preşedinte al formaţiunii SMER.

Președinte după numai un an și jumătate de politică

Zuzana Caputova împlineşte săptămâna viitoare 46 de ani, este divorţată şi mamă a doi copii. Ea avea puţină experienţă în politică în momentul intrării în cursa prezidenţială, fiind cunoscută mai degrabă pentru campania sa de protejare a mediului. S-a lansat în politică în urmă cu un an şi jumătate prin crearea partidului Slovacia Progresistă şi a participat la manifestaţiile antiguvernamentale ulterioare asasinării jurnalistului Kuciak, pe care îl cunoştea.

A fost adesea criticată de biserică şi de alte grupuri conservatoare pentru poziţiile ei favorabile avortului şi homosexualilor, însă ea susţine că victoria în alegerile prezidenţiale, precum şi cea a partidului Slovacia Progresistă la alegerile europene din 26 mai (partid care a obţinut 20,11% din voturi, dar rata prezenţei la urne a fost de numai 22,7%), ar arăta că Slovacia nu este o ţară atât de conservatoare pe cât pare.

Profilul ei este de altfel diferit de cel al liderilor statelor central-europene membre ale Grupului de la Vişegrad, catalogaţi la Bruxelles drept populişti. La fel ca fostul preşedintele Kiska, Zuzana Caputova se prezintă ca o pro-europeană convinsă, în timp ce guvernul slovac social-democrat şi liderii ţărilor Grupului de la Vişegrad – precum omologul său ceh Milos Zeman, premierul ungar Viktor Orban sau liderul conservatorilor polonezi, Jaroslaw Kaczynski – au adesea opinii critice faţă de elitele de la Bruxelles şi faţă de unii lideri vest-europeni.

În discursul susţinut sâmbătă după depunerea jurământului Zuzana Caputova a pledat pentru consolidarea UE şi a NATO şi a cerut ”schimbări sistematice” în sistemul judiciar. Tema justiţiei a abordat-o intens şi în campania electorală, afirmând într-un discurs că Slovacia a devenit ”un stat unde practicile mafiote ale multor persoane influente (…) au acaparat anumite instituţii”.

Slovacia nu este însă o republică prezidenţială, prerogativele preşedintelui fiind limitate în favoarea premierului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE