De Florinela Iosip,

  • Dan Barna a obținut mai puține voturi decât partidul său la alegerile din mai, pentru că n-a știut să se diferențieze de Klaus Iohannis, crede sociologul Daniel Sandu.
  • Mai mult, cercetătorul spune că liderul USR nu a reușit să-i convingă pe vârstnici și pe oamenii cu studii elementare, pentru că programul său politic nu a fost îndreptat către nevoile lor.
  • Pentru turul II, sociologul spune că Dăncilă nu va reuși să atragă votanții indeciși, ci doar electoratul lui Mircea Diaconu. În același timp, electoratul de dreapta s-ar putea să se mobilizeze mai puțin fiindcă Iohannis nu e un candidat care să entuziasmeze oamenii să vină la vot, chiar dacă USR-Plus a anunțat că îl susține pe șeful statului.
Daniel Sandu, cercetător la Institutul European Universitar din Florența

-Reporter Libertatea: Cum vă explicați că Viorica Dăncilă a ajuns în turul II, având în vedere că ultimele sondaje IMAS o plasau pe locul III sau IV?
-Daniel Sandu: În general, pentru predicțiile electorale e mai util să ne bazăm pe rezultate anterioare decât pe estimări din sondaje, care pot fi problematice din mai multe motive. Dacă ne uităm la rezultatele de la alegerile din mai 2019, faptul că Viorica Dăncilă a terminat pe locul 2 nu ar trebui să fie deloc surprinzător.

Voturile pe care aceasta le-a primit în diverse județe corelează 90-95% cu numărul de voturi primite de PSD la alegerile din mai. În mai, rezultatul PSD a fost considerat catastrofal, iar în noiembrie, practic același rezultat este considerat excelent. Această situație ne arată două lucruri:

1. Structura partidelor este mult mai rezistentă decât am vrea să credem, iar PSD a fost prea mulți ani cel mai mare partid din România pentru a se dezintegra în doar câteva luni.

Leafa președintelui a fost înghețată de Guvern. Reacția lui Iohannis
Recomandări

Leafa președintelui a fost înghețată de Guvern. Reacția lui Iohannis

2. Foarte probabil România trece în acest moment printr-o schimbare majoră demografică, socio-economică, care poate să modifice total, în câțiva ani, puterea politică a partidelor vechi.

Candidatul care nu s-a diferențiat de Iohannis

Dan Barna, la sediul USR, după închiderea urnelor din turul I

-Unde a greșit, dacă se poate spune asta, candidatul Dan Barna?
-Greșeala cea mai mare a candidatului USR-Plus a fost să creadă că diferența dintre sine și Klaus Iohannis este la fel de evidentă precum este diferența dintre PNL și Alianța USR-Plus.

Dacă PNL a fost de mai multe ori prezentat ca „parte din aceeași mizerie“, candidatul Klaus Iohannis a fost văzut ca un element progresist din partidul liberal, astfel încât diferențele dintre el și un reprezentant USR-Plus n-au fost evidente.

Dan Barna nu a reușit să transmită în ce fel este o opțiune diferită față de Klaus Iohannis, iar lipsa diferențierii dintre cei doi a încurajat votanții blocului PNL/USR-Plus să voteze cu cel perceput a fi cam la fel de bun în calități personale, dar cu mai multă experiență și mai multe șanse.

Daniel Sandu:

-De ce credeți că mesajul lui Dan Barna nu ajunge la vârstnici sau la cetățenii cu studii elementare?
-Dan Barna a condus o campanie energică prin România, probabil cea mai energică dintre candidații principali. A cunoscut mulți oameni, din toate categoriile sociale, s-a făcut cunoscut, s-a prezentat bine la nivel personal. De fapt, cred că a reușit să facă niște punți și către segmentele sociale mai greu de atins, precum vârstnicii și cetățenii cu studii primare/medii. Problema a fost că această legătură personală nu a fost dublată și de o legătură de politici publice sau acțiuni.

Gestul făcut de misterioasa ”fată din cort”, după ce a fost găsită de polițiștii din Brașov. VIDEO
Recomandări

Gestul făcut de misterioasa ”fată din cort”, după ce a fost găsită de polițiștii din Brașov. VIDEO

Un alegător care a votat la alegerile prezidentiale, la Liceul Spiru Haret din Bucuresti, duminică, 10 noiembrie. Foto: Hepta

Programul său, angajamentele sale, acțiunile oamenilor din partidul său n-au fost îndreptate în mai niciun fel către vârstnici și cetățeni cu studii elementare.

Daniel Sandu:

Nu a fost strict o problemă de propuneri prea complicate pentru a fi înțelese, cât o modalitate intransigentă a unor membri USR-Plus din Parlament de a se raporta la creșterea pensiilor, la asistență socială sau alte probleme sociale.

Oamenii au votat mai degrabă cu gândul la acțiunile trecute ale Alianței USR-Plus către ei. 

Fostul iubit al Luizei Melencu, audiat pentru prima dată. Ce l-au întrebat anchetatorii
Recomandări

Fostul iubit al Luizei Melencu, audiat pentru prima dată. Ce l-au întrebat anchetatorii

Și aici vorbim despre diverși lideri de opinie din Alianță, precum Andrei Caramitru, care au vorbit foarte critic despre angajații la stat, pensii, oamenii din mediul rural etc.

Daniel Sandu:

Și această mobilizare scăzută este evidentă și în comparația cu alegerile europarlamentare. 

În mai, Alianța USR-Plus a obținut 1.861 milioane de voturi, iar acum 1.196 în România. 

Daniel Sandu:

Conform cercetării IRES, Dan Barna a obținut cam la fel de multe voturi precum în mai din partea celor cu educație terțiară, dar catastrofal mai puține din partea celor cu educație medie și primară – 65% în mai versus 48% în noiembrie.

Votanții lui Iohannis și Dăncilă, deja deciși 

-Cum putem interpreta votul masiv în favoarea lui Klaus Iohannis?
-Klaus Iohannis a beneficiat de redistribuirea voturilor din interiorul polului politic anti-PSD, format în jurul PNL/USR-Plus. Practic, competiția în acest pol a fost între doi candidați nu foarte entuziasmanți, nu foarte diferiți în termeni de viziune politică, dintre care unul avea mai multă experiență politică și era văzut cu mai multe șanse de a câștiga. Dan Barna nu a îndrăzit să se prezinte ca foarte diferit, iar lucrurile diferite pe care le-a prezentat nu au avut tracțiune.

Klaus Iohannis, după aflarea rezultatelor exit poll din turul I. Foto: Dumitru Angelescu

Peste această percepție de echivalență s-a așezat și reportajul RISE, care chiar dacă n-a avut efecte directe majore, probabil a scăzut din mobilizarea unor alegători ai Alianței, și trecerea moțiunii de cenzură, ce a fost asociată în primul rând cu Klaus Iohannis și PNL.

Miza campaniei lui Dan Barna, pentru prea multă vreme, a fost cea simbolică – un tur 2 fără PSD- și structura votanților săi reflectă asta.

Daniel Sandu:

A primit voturi în special de la populația din orașe cu peste 200.000 de locuitori, cu educație terțiară, pentru care astfel de mize simbolice au fost importante. Pentru populația generală, miza turului 2 fără PSD nu a mobilizat mult. Oricum, și în această miză simbolică, mesajul subliminal era, în esență, „OK, Președinte Klaus Iohannis, dar și Alianța în turul 2”.

Având în vedere că rezultatul final era oricum Klaus Iohannis, probabil mulți alegători ai polului au preferat să scurteze procesul. În plus, exit-poll-ul arată că aproape două treimi dintre cei care au votat Iohannis și Dăncilă erau deciși asupra acestei decizii de vot înainte de campania electorală. Pentru a depăși această problemă, Dan Barna avea nevoie să mobilizeze non-votanți, nu să-i convingă pe cei  care aveau o opțiune deja.

În ciuda creșterilor de salarii și pensii, PSD a pierdut din electorat

-Cum vedeți prezența la vot comparativ cu alegerile europarlamentare? Dar cu primul tur al prezidențialelor din 2014?
-Alegerile prezidențiale din 2019 au fost mai similare cu alegerile europarlamentare din 2019 decât cu prezidențialele din 2014. Chiar și prezența la vot a fost aproape identică. În alegerile din 2014, prezența la vot în mediul rural a fost mai mare decât cea din urban, pe când în ambele alegeri din 2019 prezența la vot din urban a fost mult mai ridicată decât cea din rural.

Motivele sunt probabil multe, unele dintre ele structurale, precum migrația, îmbătrânirea, dar poate cel mai tangibil motiv este că PSD pare a fi pierdut mult din sprijinul său tradițional.

Deși guvernele PSD au crescut salarii, pensii, au înregistrat creșteri economice însemnate, alegătorii PSD par mult mai puțin mobilizați decât în 2014 sau 2016.

Daniel Sandu:

În schimb, apare o creștere modică a mobilizării urbane, o creștere semnificativă a mobilizării alegătorilor sub 35 de ani și a demograficului femei de toate vârstele.

Diaspora a învățat că implicarea sa politică poate produce o schimbare

Primii votanți în Usingen, landul Hessen, unde trăiesc 67.450 de români. Foto: Cosmin Bumbuț

-Peste 675.000 de români din diaspora au votat la aceste alegeri. Căror factori li se datorează această evoluție?
-Conform Eurostat, în UE locuiesc 3-4 milioane de români. Pentru aceștia, costurile de a se informa despre politică și a vota sunt mult mai mari decât pentru românii din țară. Ei nu merg la vot la 200 de metri de casă, ci deseori au nevoie să se deplaseze în alte localități. Recordul anterior pentru votul în Diaspora fusese de 400.000 de voturi, iar acum am avut aproape dublu.

Această creștere o pun pe seama a doi factori diferiți și foarte importanți, ce caracterizează această posibilă nouă epocă politică din România:

1. Există partide politice, noi sau vechi, ce sunt diferite între ele și acoperă mai bine plaja de nevoi ale electoratului;

2. Prin expunerea repetată la proteste și mișcări civice sau politice, alegătorii români au înțeles că pot influența deciziile politice din țară. Tendința de creștere a participării politice ar putea foarte ușor să crească în continuare, în funcție de percepția despre cât de strânsă va fi competiția dintre Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă.

-La ce să ne așteptăm la alegerile din turul II?
-Din punctul meu de vedere, doamna Dăncilă se găsește într-o poziție politică ingrată, din care nu văd cum ar putea ieși. O mobilizare a electoratului mai larg PSD ar fi dificilă, pentru că acest electorat a devenit apatic recent. În plus, o astfel de mobilizare ar putea fi ușor folosită de campania Iohannis pentru a mobiliza tot electoratul anti-PSD, poate într-un mod similar cu alegerile prezidențiale din 2000, între Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor.

-Pe de altă parte, capacitatea doamnei Dăncilă de a mobiliza alegători indeciși sau din afara PSD pare foarte scăzută.
-Probabil că aceasta ar putea obține o parte importantă din votanții lui Mircea Diaconu din primul tur, pentru a limita proporțiile înfrângerii. În schimb, Klaus Iohannis poate aduna voturi fără probleme de la Dan Barna, Theodor Paleologu, chiar și Kelemen Hunor. În acest moment, percepția generală este că președintele Klaus Iohannis va câștiga fără probleme un nou mandat. Dacă această percepție nu se va schimba, e posibil chiar să vedem o prezență la vot mai scăzută în turul al doilea decât în primul tur.

Deși este preferatul dintre opțiunile existente, Klaus Iohannis nu este un candidat entuziasmant, ce poate aduce oameni la vot doar pentru ca aceștia să spună că au votat.

Daniel Sandu:

Foto principală: Libertatea / Sorin Cioponea, Inquam Photos / Octav Ganea

Citeşte şi:

UPDATE | Începe lupta pentru turul doi. Klaus Iohannis nu pare dispus să accepte dezbaterea cu Dăncilă: ”Mă voi concentra pe întâlnirile cu alegătorii”

Rezultatele finale din primul tur al alegerilor prezidențiale: Klaus Iohannis – 37,82 %, Viorica Dăncilă – 22,26%, Dan Barna – 15,02%

Universitatea din București și Europa FM îi invită pe Iohannis și Dăncilă la dezbatere, pe 22 noiembrie, la Facultatea de Drept

Englezii s-au mobilizat pe rețelele sociale și au aflat numele vinovatului. El este omul care a dezgustat toată Anglia!
GSP.RO

Englezii s-au mobilizat pe rețelele sociale și au aflat numele vinovatului. El este omul care a dezgustat toată Anglia!

Horoscop 9 decembrie 2019. Vărsătorii au idei mai curajoase
HOROSCOP

Horoscop 9 decembrie 2019. Vărsătorii au idei mai curajoase