Portret de candidat.Cine este Klaus Iohannis. Preşedintele care vrea să câştige un nou mandat, la Palatul Cotroceni, după un conflict deschis cu guvernarea PSD
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea vă prezintă, înaintea alegerilor prezidențiale, informații despre principalii candidați la funcția supremă în stat. Cine sunt oamenii care vor să conducă România, de unde vin și ce au făcut ei pentru români, pe plan intern și internațional, în serialul ”Portret de candidat”.
Cuprins:
Preşedintele Klaus Iohannis se alătură celorlalţi şefi de stat care au candidat pentru al doilea mandat în fruntea ţării: Ion Iliescu şi Traian Băsescu. După ce în 2014 le cerea românilor votul cu sloganul "România lucrului bine făcut”, acum, şeful statului le propune cetăţenilor "O Românie normală".
Ajuns în funcţia supremă în stat, din cea de primar la Sibiu, preşedintele Klaus Iohannis s-a lovit, în cea mai mare parte a primului mandat, de atacuri şi conflicte cu guvernarea PSD.
Singurul an în care a putut lucra cu Executivul a fost 2015-2016, când l-a numit premier pe Dacian Cioloş, după demisia lui Victor Ponta, în urma tragediei provocate de incendiul din Colectiv. Dar nici această guvernare nu a fost una de succes, Cioloş neavând susţinere în Parlament, cu guvernul său tehnocrat.
Membru al unei vechi familii de sași transilvăneni, Klaus Iohannis s-a născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit din 1989 cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la un liceu de prestigiu din Sibiu.
Preşedintele povestea că, atunci când tatăl său l-a înregistrat ca nou-născut, funcționarul de la primărie a refuzat să-i scrie numele cu „J”, așa cum a fost scris în familia sa de cinci sute şi ceva de ani.
Klaus Iohannis a urmat școala germană din Sibiu, Liceul „Samuel von Brukenthal” din același oraș, iar în 1978 a fost admis la Facultatea de Fizică a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca. În anul 1983, a început să profeseze ca dascăl la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar cinci ani mai târziu preda fizica, alături de foștii săi dascăli, la liceul pe care îl absolvise.
După Revoluție, a ales să rămână în România, la Sibiu, deși părinții și sora sa au luat hotărârea de a emigra, în 1992, în Germania, unde s-au stabilit la Würzburg, în Bavaria.
Klaus Iohannis a intrat în politică în 1990
Și-a început cariera politică în anul 1990, când a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), pe care l-a condus, ulterior, mai bine de un deceniu. În anul 2000 a fost desemnat candidat din partea FDGR la alegerile pentru Primăria Sibiului, pe care le-a câștigat cu peste 70% din voturi.
În timpul celui de-al doilea mandat la primărie, Sibiul a devenit, în anul 2007, „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg.
În 2009 a fost desemnat candidat pentru funcția de Prim-ministru de către o largă coaliție parlamentară. În februarie 2013, a decis să se înscrie în Partidul Național Liberal (PNL), fiind ales la scurt timp Prim-vicepreședinte.
Un an mai târziu a fost votat Președinte al PNL de Congresul formațiunii liberale și desemnat candidat pentru funcția de Președinte al României. În tot acest timp, a fost unul dintre artizanii creării celui mai mare partid de centru-dreapta, de după 1989.
Principalele acţiuni ale primului mandat ale președintelui Klaus Iohannis
Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales Președintele României cu 54,43% din voturi. A depus jurământul în fața Parlamentului pe 21 decembrie 2014.
Primul său mandat, aflat acum la final, a fost marcat de mesaje anti-corupţie, anti-PSD şi de susţinere a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi
Cu toate acestea, în 2018, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a cerut revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi. Şeful statului s-a opus, însă a fost obligat, de o decizie a Curţii Constituţionale, să semneze decretul de revocare, după mai multe luni de tergiversări. Ulterior, Laura Codruţa Kovesi a ajuns procuror european.
Numirea a trei premieri PSD
Şeful statului a numit, la propunerea PSD, care a câştigat alegerile parlamentare din 2016, trei premieri PSD. Primul a fost Sorin Grindeanu, dat jos, după 6 luni, de propriul partid, prin moţiune de cenzură. A urmat Mihai Tudose, forţat după alte şase luni să demisioneze, în urma ruperii relaţiilor cu Liviu Dragnea.
Preşedintele anunţă că dă o ultimă şansă PSD-ului şi o numeşte, în ianuarie 2018, pe Viorica Dăncilă, prim-ministru. Aceasta a rămas în funcţie şi a devenit candidata PSD la alegerile prezidenţiale, în competiţie cu şeful statului.
Referendumul pentru Justiţie
Şeful statului a demarat, o dată cu alegerile europarlamentare, din mai 2019, un referendum pe Justiţie, pentru a bloca adoptarea de Ordonanţe în acest domeniu. Referendumul a fost validat, dar punerea lui în aplicare presupune revizuirea Constituţiei şi un alt referendum pentru validarea noii legi fundamentale.
Romania Educată
Un alt proiect al preşedintelui a fost "România Educată”, cea mai amplă și de durată consultare publică desfășurată până acum în domeniul politicilor publice din educație.
Președintele Klaus Iohannis, făcea, anul acesta, şi un bilanț al politicii externe a României în ultimii cinci ani, de la preluarea mandatului de președinte. Şeful statului a avut 25 de vizite bilaterale efectuate în afara țării și găzduirea a peste 40 de șefi de stat și de guvern în România.
Dintre cele 25 de vizite bilaterale în străinătate ale președintelui se remarcă două la Washington (2017 și 2019), două la Paris (2015 și 2018) și două la Berlin (2015 și 2017).
Controversa caselor din Sibiu ale lui Klaus Iohannis
Un subiect controversat a fost legat de casele din Sibiu ale preşedintelui.
La sfârșitul lui februarie 2017, președintele Klaus Iohannis a pierdut definitiv un imobil situat în centrul Sibiului, după ce Curtea de Apel Pitești a respins contestația în anulare pe care a depus-o.
Imobilul cu numărul 29 de pe strada Nicolae Bălcescu din centrul Sibiului a fost cumpărat jumătate de soţii Iohannis la începutul lunii iunie 1999.
Casa a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea. După moarta acestora, locuința a ajuns în proprietatea statului român.
În 1997, imobilul a fost cumpărat de chiriași. Doi ani mai târziu, contractele prin care chiriașii l-au achiziționat au fost anulate în instanță, la cererea lui Nicolae Baștea, nepotul soților Ghenea.
Mai apoi, casa a ajuns în proprietatea președintelui Klaus Iohannis, care a cumpărat partea urmașilor lui Nicolae Baștea.
Foştii chiriaşi au cerut în instanţă anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, după ce au contestat calitatea de urmaş a lui Nicolae Baştea.
Cine sunt contracandidații lui Klaus Iohannis. Vezi lista candidati la alegeri prezidentiale 2019
