Lista medicilor judecați pentru corupție sau practici dubioase. Deznodământul cel mai comun în procesele somităților din Sănătate | Analiză
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O serie de medici români celebri au avut de-a lungul ultimilor ani probleme penale, dar fie au fost achitați, fie asupra dosarelor de cercetare s-a așternut tăcerea. Nume sonore, precum Sorin Oprescu, Adrian Secureanu sau Lucian Duță, au primit pedepsele definitive, dar procesele altor somități din spitale bat pasul pe loc.
Cuprins:
- Cum s-a plimbat 10 ani între parchete dosarul medicului Mihai Lucan
- Cazul medicului care punea pacienților dispozitive de la cadavre
- Medicii Irinel Popescu și Vasile Ciurchea de la CNSAS
- Dr. Ioan Lascăr și achizițiile „cu dedicație” de la Spitalul Floreasca
- Dr. Cristian Plută și posturile de conducere plătite cu șpăgi la ASSMB
- Adrian Secureanu, „cavalerul de Malta” de la Spitalul Malaxa
- Dr. Marian Burcea și frauda de 4,5 milioane de euro de la CASMB
- Cum l-a „spălat” justiția pe dr. Mircea Beuran
- Medicul Gheorghe Burnei și experimentele cu oase de vită pe copii
La tergiversarea acestor cauze „sensibile” și-au adus aportul modificările legislative aduse de Curtea Constituțională și de Înalta Curte privind redefinirea abuzului în serviciu și cele privind curgerea termenelor de prescripție.
Medicul Mihai Lucan a fost luat în vizor de procurorii DIICOT în 2013, după ce l-a programat „peste rând” pe actorul Alexandru Arșinel pentru un transplant de rinichi. La 10 ani de la comiterea faptelor, medicul Mihai Lucan s-a ales cu o clasare a dosarului, deoarece între timp a intervenit prescripția.
Ultimul demers pe care medicul Mihai Lucan l-a făcut în instanță datează din 2023, când a formulat o plângere împotriva ordonanței de clasare, nemulțumit că temeiul închiderii dosarului a fost „intervenția prescripţiei” (art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedură penală) și nu „fapta nu este prevăzută de legea penală” (art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală).
Pe data de 11 mai 2023, Judecătoria Cluj-Napoca i-a respins lui Mihai Lucan plângerea împotriva ordonanței de clasare, așa că medicul rămâne cu dosarul închis pe prescripție. Libertatea a consultat hotărârea nr. 520/2023 din 11 mai 2023, din care reiese parcursul sinuos al cauzei de la DIICOT Central până la un parchet din Cluj.
Cum s-a plimbat 10 ani între parchete dosarul medicului Mihai Lucan
Procurorii arătau că actorul Alexandru Arșinel a beneficiat din partea medicului Mihai Lucan de un tratament preferențial și discriminatoriu în raport cu ceilalți pacienți, deoarece a fost operat pe 28 august 2013, chiar în ziua în care i-a fost atribuit codul unic de înregistrare la Agenția Națională de Transplant.
Pe data de 27 noiembrie 2013, DIICOT a început cercetările in rem, adică numai cu privire la faptă, pentru infracțiuni de:
- Grup infracțional organizat (art. 367 C. pen, pedeapsă de la 1 la 5 ani);
- Organizarea sau efectuarea prelevării de organe, țesuturi ori celule de origine umană pentru transplant, în scopul obținerii unui folos material pentru donator sau organizator (art. 158 alin. I din Legea nr. 95/2006, pedeapsă de la 2 la 7 ani).
În data de 24 octombrie 2016, DIICOT a dispus prin ordonanță efectuarea în continuare a urmăririi penale, procurorii au lărgit cercul de suspecți vizând un posibil grup infracțional organizat, iar cu privire la Mihai Lucan au păstrat încadrarea de infracțiuni la legea reformei în sănătate.
Apărătorii au susținut însă că suspecții nu au fost citați și nu li s-a adus la cunoștință învinuirea în perioada 24 octombrie 2016 – 6 februarie 2020.
Pe 9 noiembrie 2020, procurorii DIICOT s-au răzgândit cu privire la acuzația adusă medicului Mihai Lucan (art. 158 alin. I din Legea nr. 95/2006) și au apreciat că acesta a comis un abuz în serviciu, deși infracţiunea fusese redefinită încă din 2016, urmare a unei decizii pronunțate de Curtea Constituțională.
Urmare a schimbării de încadrare, dosarul lui Mihai Lucan a fost declinat de la DIICOT la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, unde a fost înregistrat pe 16 decembrie 2020.
De acolo, cauza a fost disjunsă a doua oară, pe 9 august 2022, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, unde un procuror l-a închis prin clasare pe 29 octombrie 2022, constatând că a intervenit prescripția încă din august 2021.
Cazul medicului care punea pacienților dispozitive de la cadavre
Un alt caz care se îndreaptă spre aceeași soartă cu cea a lui Mihai Lucan, adică va fi „împins” spre prescripție, este cel al medicului Dan Tesloianu, de la Spitalul „Sf. Spiridon” Iași, acuzat în 2023 că a implantat pacienților 238 de dispozitive cardiace preluate de la cadavre.
- „Inculpatul și-ar fi exercitat atribuțiile de serviciu, cu intenție, în mod defectuos, prin implantarea, în perioada 2017- august 2022, a unui număr de 238 de dispozitive extrase din cadavre sau a căror sursă de proveniență nu se cunoaște, ignorând riscul de a provoca pacienților probleme medicale grave sau chiar decesul, procedând astfel la reutilizarea lor, deși acest lucru este interzis de legislația primară. Totodată, producătorii dispozitivelor medicale consemnează pe ambalajul aparatelor interdicția reutilizării acestora.
- Inculpatul a operaționalizat o rețea formată din cadre medicale care i-au furnizat dispozitive cardiace implantabile, extrase inclusiv de la pacienți decedați, fără respectarea prevederilor legale și fără acordul, anterior decesului, al persoanelor în cauză sau al aparținătorilor.
- Ulterior, acesta a executat proceduri medicale de reimplantare a acestor dispozitive, fără a le înregistra în gestiunea spitalului (în lipsa unor documente de proveniență) și, în consecință, fără a parcurge fluxul procedural intern, neexistând avize de conformitate din partea Ministerului Sănătății, certificate de garanție și documente care să ateste parcurgerea procedurilor de sterilizare.
- Mare parte dintre intervențiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile, inclusiv extrase de la pacienți decedați, derulate/recomandate de către medic, nu erau necesare, procedându-se la operaționalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacții de natură a conduce la simptomatologia specifică”, rețineau procurorii într-un comunicat din 18 februarie 2023.
Pe data de 3 martie 2023, procurorii anunțau efectuarea în continuare a urmăririi penale împotriva medicului cardiolog Dan Tesloianu și a altor persoane, iar de atunci nu s-a mai auzit nimic dinspre Parchetul General cu privire la acest caz.
Dr. Dan Tesloianu a fost arestat preventiv pe data de 18 februarie 2023, plasat în arest la domiciliu pe data de 12 mai 2023, apoi pus sub control judiciar începând din luna iunie a anului trecut.
În fața instanței, medicul Tesloianu a arătat că pacienții care au primit stimulatoarele cardiace de la cadavre puteau să moară în orice moment. De asemenea, a spus că a dat șase declarații până în acest moment și că se consideră în continuare nevinovat. Doctorul ieșean a mai susținut că legislația din state precum Germania, Suedia, Olanda sau Irlanda permite reutilizarea stimulatoarelor cardiace prelevate de la pacienții decedați.
Medicii Irinel Popescu și Vasile Ciurchea de la CNSAS
Medicul Irinel Popescu are două dosare penale pe rolul instanțelor: unul care se judecă pe fond, iar altul în procedura de cameră preliminară, în care este analizată legalitatea rechizitoriului.
În primul dosar (9313/3/2021), șeful Centrului de Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni este judecat alături de dr. Vasile Ciurchea pentru abuz în serviciu.
Cei doi sunt acuzați că ar fi luat mită, fiecare, sute de mii de euro pe vremea când s-au succedat la șefia Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Acest dosar se judecă deja pe fond, la Tribunalul București, următorul termen fiind fixat pentru 23 septembrie 2024:
- „Ciurchea Vasile ar fi pretins de la reprezentanții HP România SRL și de la societatea subcontractantă, în perioada iulie 2007 - martie 2008, suma de 60.000 de euro, precum și să încheie contracte cu două societăți comerciale; ulterior, societatea subcontractantă ar fi transferat, prin intermediul unui partener, suma de 60.000 de euro în contul indicat de Ciurchea Vasile (la data de 28.10.2008) și, totodată, ar fi încheiat contracte cu cele două societăți indicate de inculpat, în baza cărora ar fi făcut mai multe plăți, respectiv 165.000 de euro în conturile uneia dintre cele două societăți (perioada martie 2008 – iulie 2008) și 300.000 de euro în contul celeilalte (perioada iunie – decembrie 2008).
- Popescu Irinel ar fi solicitat reprezentanților HP România și societății subcontractante, în perioada ianuarie-august 2009, să încheie contracte cu două societăți; ulterior, societatea subcontractantă ar fi încheiat contracte cu societățile indicate, în baza cărora a făcut mai multe plăți, respectiv echivalentul în lei a 100.000 de euro (ianuarie – martie 2010) către o societate și echivalentul în lei a 70.000 de euro (în perioada ianuarie – martie 2010) către cea de-a doua societate”, rețin procurorii DNA.
În cauză, CNAS s-a constituit parte civilă cu suma de 8.395.490 de euro.
În al doilea dosar (35274/3/2021/a1*), medicul Irinel Popescu este acuzat de dare de mită, alături de complicele său, un afacerist pe nume Marin Ciupitu. Dr. Irinel Popescu le-ar fi promis procurorilor DNA, prin intermediul afaceristului, suma de 100.000 de euro pentru clasarea primului dosar, de abuz în serviciu.
- „Inculpatul ar fi fost dispus să ofere anchetatorilor suma de bani menționată mai sus, pentru ca în cauzele respective să se dispună măsuri procesuale favorabile acestuia (în ceea ce privește aplicarea unor măsuri asigurătorii) și în final soluții de netrimitere în judecată.
- Ulterior, cu toate aceste „încercări”, la data de 31 martie 2021, inculpatul Popescu Irinel a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată”, arată procurorii DNA.
Dr. Ioan Lascăr și achizițiile „cu dedicație” de la Spitalul Floreasca
Șeful Clinicii de Chirurgie Plastică din cadrul Spitalului Floreasca, dr. Ioan Lascăr, este judecat pe rolul Tribunalului București pentru abuz în serviciu (dosar 39330/3/2017), cu termen pe 24 septembrie 2024.
Alături de el fusese trimis în judecată și fostul manager al spitalului, dr. Radu Alexandru Macovei, care între timp a decedat.
Cei doi au fost acuzați că în 2013 au organizat o licitație fictivă în vederea achiziționării de la SC Gemedica SRL a unui număr de 54 de echipamente medicale, cu încălcarea legii și la prețuri supraevaluate, necesare dotării „Unităţii de îngrijire a arşilor grav”.
„Această conduită a dus la prejudicierea spitalului cu suma de 8.213.831 lei (inclusiv TVA) din care:
- 4.791.431 lei reprezentând diferența dintre prețul plătit de spital pentru echipamentele medicale și prețul la care au fost achiziționate de S.C. Gemedica S.R.L. de la furnizorii săi.
- 3.422.400 lei reprezentând contravaloarea barocamerei (care nu a funcționat vreodată). Concomitent, s-a obținut un folos necuvenit în favoarea societății SC Gemedica SRL, echivalent cu valoarea prejudiciului”, rețin procurorii DNA.
Ministerul Sănătății s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 8.213.831 lei.
Dr. Cristian Plută și posturile de conducere plătite cu șpăgi la ASSMB
Dr. Cristian Plută, fost director adjunct al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), a fost trimis în judecată de procurorii DNA sub acuzația că a luat mită 20.000 de euro de la dr. George Mirel Cristescu în scopul numirii acestuia din urmă la conducerea interimară a Spitalului Colentina.
Procurorii DNA arătau în referatul de arestare preventivă întocmit pe numele lui Cristian Plută că numirea lui Cristescu la șefia Spitalului Colentina a fost susținută de afaceristul Silviu Stăncilă, fost avocat, care avea interesul de a-și impune manageri de spitale, pentru ca aceștia, la rândul lor, să încheie contracte cu firmele indicate de el.
Firmele plăteau cu titlul de mită un procent bine stabilit în funcție de felul contractului pe care îl obțineau cu spitalul, bani care ajungeau și în buzunarele lui Silviu Stăncilă. Tot din referat aflăm că atunci când vrei să închei un contract cu spitale din subordinea ASSMB trebuie „să tamponezi” pe cineva, adică să dai mită.
Într-un dosar separat, dr. George Mirel Cristescu a recunoscut faptele de dare de mită și delapidare, în schimbul unei pedepse de 3 ani de închisoare cu suspendare.
Iată ce reține judecătorul de la Tribunalul București în motivarea condamnării lui Cristescu, document consultat de Libertatea:
- „Instanța reține că probatoriul administrat pe parcursul urmăririi penale a conturat că inculpatul, în luna aprilie 2023, a acceptat propunerea inculpatului (Stăncilă Silviu – n.r.) de a ocupa funcția de manager interimar la Spitalul Colentina din București.
- La inițiativa inculpatului (Stăncilă Silviu – n.r.), la data de 17.05.2023, în scopul prezentării sale ca un candidat pentru funcția de manager interimar al Spitalului Colentina, s-a întâlnit la restaurantul Le Petite din București cu inculpatul (Plută Cristian – n.r.), director adjunct al ASSMB și ulterior, cu martora (Sivache Gabriela Oana – n.r.), director general al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, la Spitalul Colentina din București.
- După numirea sa în funcția de manager interimar la Spitalul Colentina, în urma îndemnului inculpatului (Stancilă Silviu – n.r.) cu ocazia întâlnirii din data de 13.06.2023, a remis suma de 20.000 euro inculpatului (Plută Cristian – n.r.) pentru numirea sa în funcția menționată, remitere care a avut loc la data de 19.06.2023, la restaurantul Verdeței din București, conduită ce întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunilor de dare de mită prev. de art. 290 alin. 1 din Codul penal.
- În ceea ce privește infracțiunea de delapidare, Tribunalul reține că inculpatul, în calitate de manager interimar la Spitalul Colentina din București, la data de 23.06.2023 a prelungit contractul de telefonie mobilă încheiat cu furnizorul (contract care are ca obiect 72 de abonamente de telefonie pentru angajații spitalului), ocazie cu care furnizorul a acordat un buget de achiziție pentru telefoane mobile și mai multe puncte de fidelitate în valoare de 8.200 euro fără TVA, iar cu această sumă a achiziționat 6 telefoane mobile și 5 ceasuri tip smart, bunuri pe care și le-a însușit, conduită ce întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de delapidare”, se arată în hotărârea nr. 1574/2023 din 21 decembrie 2023.
Pe data de 30 mai 2024, Curtea de Apel București a confirmat legalitatea rechizitoriului DNA întocmit împotriva medicului Cristian Plută și a afaceristului Silviu Stăncilă, însă cei doi au contestat soluția la Înalta Curte.
Adrian Secureanu, „cavalerul de Malta” de la Spitalul Malaxa
Fostul manager al Spitalului Malaxa din București, Florin Adrian Secureanu, așteaptă în pușcărie, la Penitenciarul Bihor, pronunțarea pe fond în al doilea dosar penal în care a fost trimis în judecată pentru delapidarea unității medicale.
Adrian Secureanu execută 3 ani și 8 luni de închisoare pentru abuz în serviciu la Spitalul Malaxa, pedeapsă definitivă pronunțată pe numele lui la Curtea de Apel București pe data de 8 mai 2023.
Procurorii DNA au reținut în rechizitoriu că Adrian Secureanu și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de legislația primară în sensul că, în calitate de manager al Spitalului Clinic „Nicolae Malaxa” din București și ordonator de credite, ar fi dispus, în perioada 2009-2016, „efectuarea unor plăți în cuantum total de 648.193 lei din fondurile unității sanitare către mai multe societăți comerciale, printre care și cele administrate de celălalt inculpat”.
Concret, banii respectivi ar fi fost achitați atât în contextul unor operațiuni comerciale care nu s-au derulat în realitate (privind achiziția unor produse și servicii destinate unității medicale) cât și pentru bunuri achiziționate la prețuri și de șase ori mai mare față de cele de achiziție.
În dosarul de delapidare, aflat încă pe rol, Secureanu e acuzat de ar fi dat un „tun” de 9 milioane de lei din fondurile spitalului sub pretextul achitării unor servicii sau bunuri de care ar instituția spitalicească ar fi beneficiat, dar care s-au dovedit a fi fictive în totalitate.
„După numirea în funcţia de manager, respectiv din anul 2009 şi până la data demiterii acestuia din funcţie (29 noiembrie 2016), inculpatul Secureanu Florin-Adrian a conceput şi pus în aplicare mai multe mecanisme prin care şi-a însuşit sume semnificative de bani din patrimoniul spitalului, în cuantum total de 9.144.053,4 lei”, acuză DNA.
Secureanu şi-ar fi însuşit sume de bani în numerar din casieria Spitalului Clinic „Nicolae Malaxa” București, activitate concretizată în perioada 4 mai 2009 – 23 noiembrie 2016, cu justificarea achitării în numerar a unor bunuri şi servicii evidenţiate ca fiind livrate/prestate de două societăţi comerciale cu comportament fiscal neadecvat.
Dr. Marian Burcea și frauda de 4,5 milioane de euro de la CASMB
Pe data de 13 iulie 2018, Marian Burcea, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție în dosarul decontărilor fictive, în care frauda este de peste 4,5 milioane de euro.
Procurorii susţin că un grup de firme care ofereau îngrijiri medicale la domiciliu, aflate în complicitate cu funcţionari ai CNAS şi CASMB, au transformat îngrijirile medicale la domiciliu într-o afacere profitabilă, „cu desconsiderarea totală a legii şi a drepturilor pacienţilor”.
Sumele de bani decontate nelegal de la CASMB au fost delapidate de administratorii furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu, fiind cheltuite în interes personal şi pentru plata membrilor grupului infracţional.
Anchetatorii arată că protecţia grupării era asigurată de persoane din conducerea celor două instituţii – CNAS şi CASMB – care, deşi erau la curent cu activitățile nelegale, refuzau să facă verificări şi să dispună sancţiuni.
Procesul în care fostul șef al CNAS Marian Burcea este acuzat de constituire de grup infracțional organizat alături de 58 de persoane fizice și 31 de persoane juridice s-a reluat de la zero anul trecut, după ce judecătoarea fondului, Adina Nadia Guluțanu, a țipat la avocați să facă liniște în sala de ședință.
Scandalul din sala de judecată petrecut pe data de 16 noiembrie 2022 a dus la recuzarea judecătoarei Adina Nadia Guluțanu și apoi a contribuit la excluderea ei din magistratură la CSM.
Procesul fraudelor de la CASMB este încă pe rol, la Curtea de Apel București, cu termen pe 13 septembrie 2024.
Marian Burcea se apropie și el – ca mulți alți inculpați VIP – de termenul de încetare a răspunderii penale, după ce Curtea Constituțională și Înalta Curte au constatat că România nu a avut legislație pe tema întreruperii cursului prescripţiei între anii 2018 și 2022. Cum faptele fostului șef al CNAS se prescriu în 8 ani, este greu de crezut că dosarul mai apucă faza de apel.
Cum l-a „spălat” justiția pe dr. Mircea Beuran
Chirurgul Mircea Beuran a fost achitat definitiv anul trecut pentru luare de mită, după ce judecătorii de la Curtea de Apel București au arătat că nu există probe că acesta ar fi luat șpagă 10.000 de euro de la doctorița Carmen Haiducu în schimbul unui post în subordinea sa la Spitalul Floreasca.
Totuși, într-o înregistrare ambientală audio-video din data de 5 februarie 2020, dr. Carmen Haiducu îi cere de trei ori chirurgului Mircea Beuran să-i dea înapoi mita, iar acesta îi promite de fiecare dată că i-o va restitui.
Deși dr. Mircea Beuran este confruntat de denunțătoare de trei ori cu subiectul restituirii celor 10.000 de euro pe care dr. Carmen Haiducu susținea că i-a dat cu titlul de mită, chirurgul are de fiecare dată reacții absurde pentru o persoană care n-a luat niciodată șpagă, așa cum a susținut acesta la proces.
Iată replicile lui Mircea Beuran atunci când i se cer în mod explicit banii înapoi:
- „Nu ştiu cât, spune şi... cere-mi şi-i dăm înapoi. Fiecare... deci... A oferi înseamnă nu a cere”.
- „Da, mamă! Fac în aşa fel încât să fie lucrurile încheiate, da’ le încheiem de tot!”.
- „Da, domn’e, ţi-i… Caut să ţi-i aduc cât mai repede”.
Topica nefericită din prima replică a lui Mircea Beuran, care vrea să spună că el nu a cerut niciodată nimic, ci i s-a oferit, se coroborează cu declarațiile dr. Carmen Haiducu din timpul procesului, atunci când a recunoscut că ei i-a aparținut inițiativa de a da șpaga, chirurgul nu i-a cerut nimic, dar nici n-a refuzat.
Completul format din judecătorii Cristian Răzvan Ilie (președinte) și Andreea Ionescu a interpretat altfel replicile lui Mircea Beuran, așa cum reiese din motivarea deciziei de achitare:
„În raport de împrejurarea că ulterior formulării denunţului şi dobândirii calităţii de colaborator, martora denunţătoare poartă o conversaţie cu inculpatul în care aduce în discuţie restituirea sumei de 10.000 euro, Curtea apreciază că răspunsul inculpatului nu face dovada certă a titlului cu care a fost remisă către inculpat suma de bani ori chiar a remiterii efective a sumei în discuţie, ci poate fi rezultatul unor multiple variante de interpretări, chiar şi aceea că e posibil să fi fost formulată/exprimată de inculpat în contextul în care acesta ar fi fost surprins ori chiar extrem de deranjat de atitudinea martorei denunţătoare, mai ales că, potrivit chiar declaraţiilor acesteia, demersul său în „convingerea” persoanelor presupus implicate în obţinerea postului, fusese de durată şi persistent. Astfel, afirmaţia martorei cu privire la restituirea sumei de 10.000 euro nu face dovada că inculpatul ar fi primit de la aceasta suma respectivă în vederea scoaterii la concurs a postului”, notează magistrații.
Medicul Gheorghe Burnei și experimentele cu oase de vită pe copii
Dr. Gheorghe Burnei a scăpat de pușcărie, chiar dacă instanțele au reținut negru pe alb că acesta a luat mită de 20 de ori în schimbul unor intervenții chirurgicale ortopedice.
După 5 ani de procese, medicul ortoped s-a ales cu o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare și puțină muncă în folosul comunității. În schimb, părinții care îl acuză de malpraxis pe dr. Gheorghe Burnei au rămas să se descurce, cum pot, în instanțe.
Reamintim că medicul Gheorghe Burnei de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” a fost reţinut pe data 10 decembrie 2016, apoi a fost plasat în arest la domiciliu și, ulterior, sub control judiciar. Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti (PTB) au arătat că dr. Burnei a pretins şi a primit mită de la părinţii unor copii internaţi la Spitalul „Marie Curie”, pe care i-a operat sau doar i-a consultat. Mita pe care ar fi luat-o Gheorghe Burnei varia între 50 de lei şi 1.350 de euro.
Din referatul cu propunerea de arestare preventivă întocmit la acea vreme de procurorii PTB reieșea o poveste mult mai sumbră. Anchetatorii susţin că Gheorghe Burnei îi obliga pe părinţii copiilor operaţi de el să cumpere proteze de la firma Argonmed, care în schimb îi plătea vacanţele cu familia în străinătate şi deplasările la congrese.
Dr. Burnei utiliza atât proteze omologate, cât şi dispozitive medicale pe care le folosea în experimente pe copii, confecţionate artizanal de cunoştinţe ale medicului de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării, potrivit procurorilor.
„În categoria experimentelor pe copii sunt incluse şi intervenţiile chirurgicale efectuate cu oase de vită fierte sau cu filtre de tanc sau cu BVC”, au mai scris procurorii în documentul citat.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Teceneu 20.08.2024, 10:38
Exista pentru aceasta categorie, o temere sau daca nu, o practica, de a se prelungi timpul pentru ca fapta sa se prescrie. Apoi dosarul merge in civil, unde termenele sunt duse cat mai tarziu posibil,(peste 7 ani) iar prejudiciile sunt stabilite cam la cateva salarii de medic, daca nu cam cat o spaga buna. Scandalos as spune, dupa ani de procese, suferinta si timp pierdut. Nu ar fi bine si un "audit " din partea CSM ului pe aceste cazuri cu termene infinite si prejudicii prea mici in raport cu suferintele? Felicitari celor care ancheteza cazul Pantelimon. Nu am mai auzit de o asa abordare frontal indrazneata.
Puck 20.08.2024, 11:24
Abordarea procurorilor in cazul Pantelimon pana acum a presupus atatea vicii de procedura ca, indiferent de final, va pica dupa analiza la CEDO.
ProU 20.08.2024, 11:27
Cred ca medicii au ajuns sa aiba o impresie foarte buna despre ei insisi. Astfel au devenit ingerii lui Hippocrates. O lege speciala care sa reglementeze toate infractiunile medicilor si care sa apere societatea de acesti monstri este necesara.
nasty1 20.08.2024, 11:59
Judecatorii si procurorii "speciali" au si ei nevoie de medici, asa ca se ajuta reciproc si asa apar achitarile, tragerile de timp care duc la prescrieri etc. Mortii, victimele malpraxisului, sa-si caute dreptatea pe lumea cealalta, pentru ca in lumea asta, cea a "specialilor", n-au nicio sansa!
Lasacomentariu 20.08.2024, 12:39
Pe cand "procese" cu magistratii care au pus umarul la spalarea coruptiei din romanaka? Cand controlul averilor medicilor, specialilor? Stiu! Niciodata! Prostii muncesc, deștepții profita de pensii speciale, salarii, viloante pe coasta de azur. Asta e tara, 3 milioane de oameni muncesc pentru 5 milioane de pensionari, inclusiv speciali, si inca 1,5 milioane de bugetari. Mi-e scarba!
florinstanescu 20.08.2024, 17:10
Ia cu lămâie! Și eventual un emetiral!