Sorin Oprescu cere casarea deciziei prin care a fost condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare. Înalta Curte a rămas în pronunțare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Marţi, 10 ianuarie, la ÎCCJ s-a judecat recursul în casație declarat de fostul primar Capitalei și de alţi cinci coinculpaţi din dosar. Instanța a rămas în pronunţare. Aceasta nu este singura cale de atac prin care Sorin Oprescu vrea să scape de condamnare.
Cuprins:
Din cei 9 inculpați care făceau parte din „grupul infracţional organizat” condamnat de Curtea de Apel București, în mai anul trecut, la peste 63 de ani de închisoare, în sala unde li se judecă recursul în casaţie mai sunt acum doar trei. Toţi, încarceraţi.
„Sfântu’”, singurul adus la proces
Claudiu Bengalici, zis „Ben” și Ion Niţă, zis „Ochelaristu’”, împart ecranul de videoconferinţă. Potrivit deciziei de condamnare, ei asigurau traseul mitei de la societatea care primea contracte din bani publici către cei din Primăria Capitalei. Acum, ambii participă la proces din penitenciarele unde au fost încarceraţi.
Singurul condamnat din dosar prezent fizic în sala de judecată e Florin Şupeală, zis „Sfântu”, fost director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului.
Ceilalţi trei condamnaţi care au depus cereri de recurs în casaţie sunt reprezentați la proces de avocaţi.
Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, e dat în urmărire de Poliţia Română și se află în Grecia.
Bogdan Popa, cel care, potrivit deciziei de condamnare, a iniţiat și a condus grupul infracţional din Primăria Capitalei, e în Italia. Împreună cu el e Romeo Albu, zis „Romică”, finul lui Popa și mâna lui dreaptă. Ambii sunt căutaţi de la poliţia de la noi.
Ce invocă fostul primar, prin avocat
Sorin Oprescu a formulat recurs în casaţie imediat după ce a fost condamnat de CAB. Luna trecută, el a depus la dosar concluzii scrise.
Avocatul care îi susţine cererea în faţa completului de judecată spune că faptele pentru care Oprescu a fost condamnat nu sunt prevăzute de legea penală, pentru că ele nu întrunesc condiţiile de tipicitate a infracţiunii. Adică, descrierea faptelor, așa cum a fost făcută în motivarea CAB, nu respectă întocmai definiţia din lege a infracţiunilor pentru care a fost condamnat fostul primar.
Avocatul a precizat că judecătorii nu au lămurit, în decizia de condamnare, de la cine ar fi primit mită fostul primar Capitalei și, prin urmare, dosarul ar trebui rejudecat, pentru a se clarifica asta.
Despre acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat, avocatul lui Oprescu a declarat că, din probele invocate în hotărârea de condamnare, inclusiv interceptări, reiese că, în cazul clientului său, ar fi vorba de „o complicitate ocazională la săvârșirea unor infracţiuni, nu de o înţelege pentru a constitui un grup infracţional organizat”.
Şi abuzul în serviciu pentru care a fost condamnat Sorin Oprescu, după ce și-a angajat și promovat pe un post de conducere șoferul, este inexistent, în opinia avocatului. El a explicat, în sala de judecată, că „lipsește un minim de prejudiciu pentru ca fapta să fie considerată infracţiune”.
CAB l-a mai condamnat pe Oprescu și pentru spălare de bani, după ce, în seara flagrantului, acesta i-a dus 11.000 de euro din mita primită de la Popa unei martore faţă de care, a explicat el ulterior, avea o datorie. „Asta nu înseamnă spălare a banilor, ci o simplă folosire a banilor obţinuţi din săvârșirea unei infracţiuni”, a explicat avocatul lui Oprescu, la procesul de la ÎCCJ.
Popa și finul lui, același tandem de avocaţi
După susţinerea recursului în casaţie al lui Sorin Oprescu, au luat cuvânt apărătorii celorlalţi cinci condamnaţi care cer desfiinţarea deciziei CAB.
Bogdan Popa și Romeo Albu și-au angajat aceeași echipă, formată din doi avocaţi. Ei au cerut ca Popa să fie achitat în patru din cele șapte infracţiuni pentru care a fost condamnat, apoi au spus că lui Albu nu i-a fost redusă pedeapsă la jumătate, deși acesta a formulat un denunţ în dosar.
Avocaţii lui Şupeală, Bengalici și Niţă au venit și ei, rând pe rând, în faţa judecătorilor, și au susţinut că aceștia au primit pedepse prea mari sau că au fost condamnaţi pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală.
Ultimul a luat cuvântul Florin Şupeală. „Recunosc faptele și greșelile pe care le-am făcut în viaţă”, le-a declarat el judecătorilor. „Dacă sunt azi aici nu avantajează pe nimeni. Nici familia mea, nici statul, care plătește acum pentru mine.”
DNA cere respingerea recursului în casaţie
„Pedepsele au fost corect stabilite, în limitele prevăzute de lege”, a replicat procurorul de ședință al DNA, când i-a venit rândul să ia cuvântul.
El a precizat că, în cazul faptelor pentru care a fost condamnat Sorin Oprescu, au fost întrunite toate elementele de tipicitate a infracţiunii și a cerut instanţei să respingă toate cererile de recurs în casaţie, ca nefondate.
Completul de 3 judecători de la ÎCCJ a anunţat că rămâne în pronunţare.
La recursul în casaţie, o cale extraordinară de atac, instanţa verifica numai legalitatea hotărârii atacate. Dacă recursul în casaţie e admis, judecătorii pot dispune, potrivit legii, fie achitarea, fie rejudecarea cauzei.
Alte procese în care Oprescu a atacat condamnarea
În iunie anul trecut, imediat după ce a fost condamnat definitiv, Sorin Oprescu a depus o contestație în anulare la Curtea de Apel București. El a invocat că „instanţa de apel nu a fost compusă potrivit legii” și a făcut trimitere la completul de divergenţă.
Instanța i-a respins contestația, în octombrie anul trecut. „Ceea ce invocă condamnatul contestator sunt simple speculaţii, fără nicio confirmare în realitatea obiectivă”, a motivat Curtea de Apel București.
Tot în iunie anul trecut, fostul edil a depus la Tribunalul București o contestație la executare, cerând anularea mandatului de arestare european. Solicitarea i-a fost respinsă în august, dar Oprescu a atacat decizia, iar dosarul se află acum la Curtea de Apel București. Următorul termen va fi pe 18 ianuarie.
Fostul primar al Capitalei a mai depus o contestație la executare în noiembrie 2022. Tribunalul București a trimis dosarul la ÎCCJ – Secţia Penală, pentru soluţionarea unui conflict de competenţă apărut între Tribunal și Curtea de Apel București.
Tot în noiembrie, Sorin Oprescu a formulat altă contestație în anulare. Curtea de Apel București urmează să se pronunțe pe 20 ianuarie.
De ce a fost condamnat fostul primar al Capitalei
Sorin Oprescu a fost prins în flagrant și arestat în noaptea de 6 septembrie 2015, după ce, potrivit DNA, a încasat 25.000 de euro, parte din mita ce fusese primită pentru atribuirea unui contract de lucrări la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului. Banii i-au fost duși lui Oprescu, la vila din Ciolpani, de Bogdan Popa, director al Administrației Cimitirelor.
Oprescu se afla la al doilea mandat de primar al Capitalei. DNA l-a acuzat de luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracțional organizat din care mai făceau parte şi alte persoane cu funcţii de conducere din Primăria Capitalei.
Potrivit procurorilor care au întocmit rechizitoriul, dar și judecătorilor care au decis condamnarea, în perioada 2013-2015, acest grup infracţional organizat a înfiinţat în Primăria Capitalei un sistem prin care operatorii economici ce doreau să primească anumite contracte din bani publici trebuia să dea mită o parte din profitul brut realizat. Conform DNA, Sorin Oprescu primea 10% din mită.
Decizia definitivă din dosar
Pe 13 mai anul trecut, CAB a dat verdictul final în acest dosar:
- Sorin Oprescu (fost primar al Capitalei) - 10 ani și 8 luni de închisoare;
- Bogdan Popa (fost director al CCPBPB şi, ulterior, al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane) - 11 ani și 6 luni de închisoare;
- Cristian Stanca (zis „Grenadă”, fostul şofer al primarului Capitalei) - 7 ani și 2 luni de închisoare;
- Mircea Constantinescu (fost director al Direcției Economice din Primăria Capitalei) - 6 ani și 10 luni închisoare;
- Ruxandra Petroi Avasiloae (fost director general la CCPBPB) - 2 ani şi 10 luni cu suspendare;
- Florin Şupeală (zis „Sfântu”, fost director la CCPBPB) - 4 ani de închisoare;
- Romeo Albu (zis „Romică”) - 6 ani de închisoare;
- Ion Niţă (zis „Ochelaristu”) - 7 ani şi 10 luni de închisoare;
- Claudiu Bengalici (zis „Ben”) - 6 ani şi 6 luni de închisoare.
