Cât de mult se trăiește la tine în județ? Diferența speranței de viață dintre Vâlcea și Satu Mare este de șapte ani, în extrema României se trăiește cât în Bangladesh!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Posibile explicații sugerate de sociologul Barbu Mateescu: “Accesul la servicii medicale, calitatea dietei, cât de mult alcool se consumă și ce tip”
Cuprins:
- Speranța de viață în România este de 75 de ani, dar aceasta este media, căci apar diferențe semnificative între județe, conform datelor oficiale furnizate de INS.
- În timp ce Vâlcea are o medie de viață de 80 de ani, aproape cât media europeană!, în Satu Mare speranța de viață este de numai 73 de ani, precum în Bangladesh.
- Libertatea a încercat să afle de la INS și de la un sociolog dacă aceste cifre nu conțin o eroare sau nu sunt perturbate de un factor necunoscut.
- Pe ultimele locuri ale speranței de viață sunt Giurgiu, Călărași, Tulcea și Satu Mare, județe care, altfel, se află și în topul celor mai sărace județe.
- Numai că bunăstarea economică nu îți asigură întotdeauna o viață lungă. Județele României cele mai bogate, Prahova, Argeș, Constanța, sunt în partea de sus a clasamentului, dar se învârt în jurul mediei pe țară – 75-76 de ani.
Județele Satu Mare și Vâlcea sunt despărțite de 440 de kilometri, adică 6 ore de condus. Și de 7 ani. Speranța de viață în Vâlcea este de 80 de ani, în timp ce în Satu Mare, de doar 73. Tot atât este și în Bangladesh, Guatemala și Vanuatu.
Media în România este de 75 de ani, cu 9 ani mai puțini decât Japonia, Elveția și Singapore, țările în care se trăiește cel mai mult din lume. Așa că diferența de șapte ani pe teritoriul aceleiași țări pare o eroare de date statistice.
La rugămintea ziarului Libertatea, sociologul Barbu Mateescu a analizat datele Institutului Național de Statistică pe județe și a extras principalii factori care ne descriu durata vieții.
Ideea principală este că în județele puternic urbanizate și solide din punct de vedere economic, cu PIB și PIB/locuitor înalte, se trăiește mai mult” Barbu Mateescu, sociolog:
Corelația dintre dezvoltarea economică și speranța de viață este de multă vreme cunoscută. „În mod cert vorbim despre o serie de factori, de la accesul la servicii medicale până la calitatea dietei, dar și aspecte pe care poate că nu le-am lua în calcul la prima vedere, precum cât de mult alcool se consumă și ce tip de alcool (berea și rachiul nu au același impact asupra sănătății...)”, a explicat sociologul.
”Speranţa de viaţă la naştere reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou-născut, dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada de referinţă a tabelei de mortalitate”, sună definiția speranței de viață conform Institutului Național de Statistică.
Speranța de viață este un indicator al stării generale de sănătate a populației, iar decesele premature sau la vârste medii scad mult speranța de viață a unei comunități.
Mortalitatea merge unsă cu slănină
Suntem ceea ce mâncăm, spun de secole locuitorii Terrei. Doar că teoria nu ne împiedică să facem alegeri nesănătoase.
Sociologul Barbu Mateescu arată cum județele precum Bihor (75,2 ani) sau Arad (74,9 ani) pierd ani din viață din cauza unei gustări tradiționale foarte iubite.
Există aspecte insolite, atipice care produc variații față de ideea principală de mai sus. Aspecte locale legate de climă sau dietă pot ridica sau coborî, chiar dramatic, un județ în clasament. Barbu Mateescu, sociolog:
De exemplu, Bihor și Arad sunt județe cu o activitate economică importantă și dinamică, dar speranța de viață este redusă de o dietă tradițională bazată pe grăsimi (dietă care în restul Transilvaniei este în pierdere de viteză și atractivitate).
Vâlcea este aparte în sensul invers, existând factori locali - pe care vâlcenii îi știu mai bine decât cei din afara județului - care măresc speranța de viață în județ”, explică sociologul.
Bihor și Arad sunt cam la mijlocul clasamentului speranței de viață. Codași sunt Satu Mare, Tulcea, Călărași, Giurgiu. Și fiecare județ trebuie luat separat, spune Barbu Mateescu, dacă vrem să analizăm ce le face viața mai lungă locuitorilor.
„Evoluţia speranţei de viaţă este condiţionată de un complex de factori, o importanţă deosebită revenind modului de viaţă, stării de sănătate, alimentaţiei, nivelului educaţiei sanitare, dar şi condiţiilor economico-sociale, precum și de factorii care influențează dinamica populației (natalitate, mortalitate, mortalitate infantilă, spor natural, sold migratoriu)”, spun specialiștii Institutului Național de Statistică.
Mortalitatea infantilă mai mare în Satu Mare decât în Vâlcea
Analiza statisticienilor este un calcul care corelează date privind numărul populației, numărul deceselor și schimbările de domiciliu.
„În timp ce în judeţul Vâlcea rata mortalităţii generale a scăzut în perioada 2016-2018 de la 9,7 la 8,8 decedaţi la 1000 locuitori, în judeţul Satu Mare (judeţul cu cea mai mică speranţă de viaţă în anul 2018) rata mortalităţii generale a crescut în perioada 2016-2018 de la 11,0 la 11,5 decedaţi la 1000 locuitori. Rata mortalităţii infantile a înregistrat valori mai mari în judeţul Satu Mare faţă de judeţul Vâlcea. Deşi sporul natural al populaţiei înregistrat în anul 2018, care influenţează evoluţia populaţiei, a fost negativ în ambele judeţe, în judeţul Satu Mare sporul natural negativ al populaţiei a fost aproape dublu faţă de cel înregistrat în judeţul Vâlcea (-1210 persoane în Satu Mare comparativ cu -658 persoane în Vâlcea)”, au făcut o comparație specialiștii INS.
România este pe locul 67 în lume în ceea ce privește speranța de viață, pe aceeași linie cu Malaysia, Brazilia și Liban.
