Spionii de sturioni! România monitorizează electronic speciile de peşti pe cale de dispariţie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sturionii sunt emblema Dunării, de la Viena la Marea Neagră. Aceşti peşti trăiesc în mare, dar se înmulţesc în apă dulce. Pentru a depune icrele, un sturion străbate mii de kilometri pe fluviul Dunărea. Mai bine spus... străbătea.
După 1990, populaţiile de sturioni din Dunăre, respectiv morunul, cega, păstruga şi nisetrul, au ajuns în prag de dispariţie.
Cuprins:
Cauzele: barajele de pe Dunăre şi braconajul. “Pescuitul ilegal este unul din factorii principali ce au dus la scăderea dramatică a populaţiilor de sturion. De aceea s-a trecut la monitorizarea acestor peşti prin mărci ultrasonice”, ne-a spus dr. ing. Deak Gyorgy (foto), directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM).
Pentru refacerea populaţiilor de sturioni, România a investit, din 2006 până în prezent, circa un milion de euro anual, populând Dunărea cu aproximativ 500.000 de puieţi, fără să aibă însă date exacte cu privire la eficienţa măsurilor luate.
Au fost marcate 300 de exemplare
În anul 2011 s-a trecut la urmărirea sturionilor cu ajutorul unor emiţătoare care se implantează în peşti. Concret, Institutul de Cercetare a încheiat contracte de prestări servicii cu pescari tradiţionali de pe Dunăre, propuşi şi autorizaţi de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA).
De ce? Pentru că sturionul este un peşte de adâncime, el aproape că se târăşte pe fundul apei, iar capturarea lui la adâncimi mari necesită meşteşug, cunoscut doar de cei ce locuiesc pe malul fluviului.
În fine, când pescarul prinde sturionul, anunţă ANPA şi INCDPM, oamenii de ştiinţă sub conducerea dr. ing. Alin Bădiliţă vin în cel mult două ore, introduc în peşte o marcă ultrasonică şi o marcă antifurt, apoi îi dau drumul şi îl monitorizează prin staţiile de recepţie de pe fluviu. Din 2011 până acum, au fost marcaţi 300 de peşti, care sunt monitorizaţi prin 30 de staţii amplasate pe Dunăre.
După ce se va studia migraţia acestor peşti, se va şti cu exactitate ce este de făcut pentru salvarea lor. Cercetătorii se plâng însă că ANPA blochează studiul, în mod ciudat, prin întârzierea eliberării autorizaţiilor speciale. Prima constatare: sturionul este braconat într-o veselie, cu toată interdicţia de pescuit impusă de ţara noastră. Iar braconierii ştiu că peştii sunt monitorizaţi, de aceea şi-au rafinat modul de a fura.
Pescarii sunt recompensaţi pentru capturile accidentale
“Au fost cazuri în care braconierii au prins peştii marcaţi de noi, au scos mărcile ultrasonice, le-au băgat în sticle de plastic şi le-au lăsat pe Dunăre, să credem noi că peştele este viu. Ei nu ştiu însă că noi putem detecta pierderea unui exemplar marcat datorită tehnologiei avansate. Alarmăm autorităţile şi hoţul că riscă puşcăria. Fac un apel către toţi pescarii, să nu mai braconeze sturionul, pentru că riscă dosare penale. Mai bine ne anunţă pe noi, venim, îl preluăm şi îi dăm pescarului un preţ mai avantajos decât primeşte pe piaţa neagră”, ne-a explicat directorul Deak Gyorgy.
Sturionii au apărut în vremea dinozaurilor
Sturionii, specii de peşti migratori care au apărut încă din era dinozaurilor, acum 200 de milioane de ani, sunt astăzi în pericol de dispariţie. În prezent, în apele costiere, în râurile şi lacurile din emisfera nordică mai trăiesc 25 de specii de sturioni.
Bazinul Dunării adăposteşte cele mai importante populaţii de sturioni din lume. În România şi Bulgaria, încă mai trăiesc populaţii viabile de sturioni sălbatici, unici în Uniunea Europeană.
