De ce se umplu de spumă străzile din București, când plouă. Expert: „Semn de poluare masivă cu detergenți toxici din atmosferă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șiroaie de spumă albă care se scurg pe lângă borduri, în canalizare. Bălți pline cu clăbuci formate pe străzi, mai ales în centrul orașului și pe marile bulevarde. Sunt imagini surprinse în București după ploaia de azi dimineață, iar cauza o reprezintă poluarea excesivă din atmosferă, a explicat pentru Libertatea Silviu Gurlui, profesor la Facultatea de Fizică din Iași.
Cuprins:
Ploaia spală atmosfera de compuși chimici
Aproape după fiecare ploaie mai zdravănă, pe străzile din București, dar și în alte mari orașe din țară, apar șiroaie de spumă albă care se scurg fie în canalizare, fie ajung să băltească pe lângă borduri.
„Pe lângă poluanții clasici care se regăsesc în atmosferă, există și așa numiții surfactanți, care provin din arderi, fie că vorbim despre combustia mașinilor (carburanți, uleiuri), fie despre arderile care se produc în zonele industriale. Nu sunt altceva decât niște detergenți spălați de ploaie și care ajung pe sol, acolo unde formează acea spumă caracteristică oricărui detergent”, explică Silviu Gurlui.
„Ploaia nu face decât să spele atmosfera și să înlăture aceste particule. Dar vorbim despre poluare aici, o poluare masivă, despre compuși chimici toxici care, de-a lungul timpului, ne afectează sănătatea. De aceea vedem, în urma unor ploi mai abundente, torente, șuvoaie de apă înspumată care se scurg pe străzi”, continuă profesorul.
Poluarea cu detergenți, în orașele industrializate și cu trafic intens
Fenomenul, spune el, își face simțită prezența mai ales în orașele mari și foarte mari, acolo unde există trafic intens, fabrici, uzine, zone industriale la periferie. „Nu mă refer la arderile clasice de genul cărbune sau lemn, ci la cele chimice, la elemente care pot fi arse sau procesate în zona industrială. Iar unde apare această spumă albă...este un semn că în aerul din zonă se înregistrează o poluare masivă”.
Acești compuși chimici se adună în atmosferă în cantități uriașe și într-o concentrație foarte mare, mai ales în sezonul cald, pe timp de vară, când nu există curenți de aer puternici care să-i disperseze. „Când nu există mișcări ale maselor de aer, adică turbulențe, substanțele rezultate în urma arderilor se adună în cantități foarte mari. Împreună cu alți compuși ele formează așa numitul smog pe care îl observăm mai ales dimineața și seara.
Fructele, legumele și apa din fântâni, posibil contaminate: „Puțin probabil, dar nu exclus”
Vorbim despre o poluare care ne afectează sănătatea zi de zi. „Înainte de ploaie, înainte ca atmosfera să fie curățată, noi respirăm acel aer viciat. Apoi, după ploaie, odată ce chimicale ajung pe sol, ele, dacă sunt în concentrație foarte mare, pot contamina solul respectiv, vegetația care crește acolo, dar și pânza freatică“, mai explică specialistul.
Este motivul pentru care fructele și legumele care sunt cultivate în zone poluate atmosferic ar trebui foarte bine spălate înainte de a fi consumate. Mai mult, nu trebuie ignorat faptul că aceste plante, înainte de a fi recoltate, s-au hrănit dintr-un sol posibil contaminat. Deci, și ele, la rândul lor, ar putea conține urme ale acestor compuși chimici.
L-am întrebat pe profesorul Gurlui dacă în urma unei astfel de ploi înspumate pot fi contaminate fântânile din curțile oamenilor. Răspunsul? Puțin probabil, dar nu este exclus. „Depinde foarte mult de cantitatea de poluant care se scurge în sol, de volumul de apă contaminată, depinde de nivelul de apă existent în pământ în momentul respectiv, de nivelul de apă din fântână. Sunt multe de luat în calcul însă da, există o șansă ca în anumite zone acești detergenți să ajungă în apa pe care o bem. Și, probabil, vom ajunge, la un moment dat, să ne gândim mai bine cum folosim apa din fântână”.
„Acest tip de poluare nu este monitorizat de agențiile de mediu”
Silviu Gurlui ne-a precizat că acești poluanți chimici - detergenții spălați din atmosferă - nu sunt monitorizați de autorități, așa cum sunt alți compuși care se regăsesc în aer, în pânza freatică sau în sol. „Acești surfactanți nu sunt prevăzuți în niciun capitol de lege sau din normativele de investigare ale agențiilor de protecție a mediului. Nu sunt luați în calcul pentru că legislația nu prevede acest lucru. Nici nu avem echipamente adecvate”.
Prin urmare, nu știm nici cantitatea pe care o inhalăm sau ingerăm, nici concentrația acestei substanțe. Nu știm nici în ce zone se acumulează. Ne dăm seama de prezența ei doar când vedem spumă albă pe străzi, după ploaie.
Profesorul Silviu Gurlui este de părere că acest tip de poluare ar trebui luat în calcul și monitorizat cu atenție. „Mai ales în zone unde se întâmplă des, în zone cu vegetație abundentă, unde apele contaminate se revarsă, în zonele indistriale de la periferia orașelor”, a mai precizat specialistul.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
